Reclame
De CLB

EDITORIAL-Elisabeta IOSIF:,,PREMIANȚII CETĂȚII”

Existența unui eveniment în viața noastră poartă un înțeles. El definește o manifestare, care are la bază un semn cu o semnificație importantă pentru aceia care participă. De data aceasta literatura este cea care a declanșat evenimentul. Poezia, proza desprinse din cărți, existente sau în devenire, ne-au fost transmise ca simboluri. Fiindcă ele reprezintă cartea, pentru avizați o metaforă, un mit în acțiune. Universul unei cărți, deopotrivă revelație spirituală sau ritual, reprezintă inteligența individuală. Dar, numai dacă deschidem o carte și o citim îi aflăm taina dintre coperţi. Numai așa aflăm gândurile și sentimentele descrise, ideile cuprinse. Dar înmănuncherea ideilor din mai multe cărți?! Așa cum s-au relevat ele din paginile trimise concursului Cetății lui Bucur?! Consider că tot ce se scrie acum, în această perioadă, se va transforma într-un  simbol al   începutului de secol 21, care se tezaurizează, devenind în timp valori  literare naționale. De aici și semnificația unui eveniment ca acesta, care a adunat o parte dintre premianții literaturii române. Autorii care au participat la Concursul literar național „ Cetatea lui Bucur” – 38 de poeți și 37 de prozatori –  au dovedit că pot fi competitori, fiindcă important este să participi.  De aceea îi felicit pe toți. Și mulți dintre premianți nu sunt la prima încercare de participare la concurs dar sunt la primul premiu, prima diplomă ce le certifică talentul literar. Așa este profesorul Ionuț Țandără din Focșani, cu doctorat în franceză și acum cu o diplomă de poet premiat. Membru a diferitelor consilii și asociații de limbă franceză, membru al Federației Internaționale a Profesorilor de limbă Franceză, Ionuț Țandără a lansat un volum  „Dedicații în vers alb”  iar juriul concursului „Cetatea lui Bucur” i-a decernat premiul *Nichita Stănescu* pentru bilingvismul versului alb.

Trebuie subliniat aici și efortul criticilor literari Cleopatra Lorințiu și Cristian Neagu, al organizatorilor, poeți deopotrivă, Elisabeta Iosif , Cristina Ștefan, Paul Polidor, membrii ai juriului.

De departe din Canada s-a înscris la concurs, cel mai „tânăr” scriitor, Ovidiu Creangă, de 90 de ani. Un epigramist convins, membru al  Uniunii Epigramiștilor din România iar acum pentru poezia și proza  sa, juriul i-a acordat premiul *Cetatea lui Bucur pentru Diaspora*. Iată răspunsul său la aflarea acestei vești:

„Mă bucur mult că am luat premiul *Cetatea lui Bucur pentru Diaspora*. Ca să fiu sincer, la 90 de ani nu prea mai am motive de bucurie: de băut m-am lăsat demult, de fumat m-am lăsat de 4 ani, cu… cucoanele am cam terminat cam demult….mi-a mai rămas o eventuală bucurie procurată prin literatură, căci de scris m-am apucat la 80 de ani. Fiindcă veni vorba, unii mă întreabă, de ce       m-am mai apucat de epigrame la 80 de ani?! Iată răspunsul meu:

De nu mai ai succes la dame/ Și ți-ai urcat sculele-n pod/ Nu te boci, ca un nerod!/Apucă-te de epigrame! Sunt buruienos la gură dar să știți, că și la epigrame am luat un premiu! Acum, vă mulțumesc tuturor încă o dată pentru această bucurie și …să-mi dați dovada scrisă, ca să o pun în ramă, pe perete, aici lângă calculator! Ovidiu Creangă (scriitor bănuit), Canada, noiembrie, 2010.”

În această lună se comemorează doi ani de când scriitorul, criticul literar, realizatorul revistelor de cultură online ale Asociației Române pentru Patrimoniu nu se mai află printre noi. Îi simțim lipsa. Ne învățasem să-i primim în mesaje cuvântul său bun, să-i auzim sfatul său înțelept,  îndemnul său de a scrie despre adevăr și ne lipsește  felul său  respectuos de adresare pentru fiecare, indiferent de vârstă. Ne amintim cu toții mereu cum  încheia aceste scurte epistole: „cu doriri de bine”…

Anul trecut, in memoriam, soția sa, scriitoarea Mariana Brăescu Silvestri a oferit Premiul Artur Silvestri la cinci scriitori. În acest an, 2010, propunerea Juriului pentru acest important premiu, făcută deosebitului om de cultură, Mariana Brăescu Silvestri s-a oprit la  doi autori, care au  trimis unele dintre cele mai bune poezii din concurs: Daniela Voiculescu și Cezar Cazimir Stoicescu. >>>>>>>>>

De CLB

ANUNŢ-DECERNAREA PREMIILOR CONCURSULUI NAȚIONAL LITERAR *CETATEA LUI BUCUR*

LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BUCUREȘTI

CENACLUL  *CETATEA LUI BUCUR*

FUNDAȚIA *PAUL POLIDOR*  PENTRU UNESCO *CASA DE DISCURI ȘI EDITURĂ

ASOCIATIA ROMÂNĂ PENTRU PATRIMONIU

BIBLIOTECA METROPOLITANĂ *MIHAIL SADOVEANU*

REVISTA* FALEZE DE PIATRĂ*, PROIECT *CITITOR DE PROZĂ*

REVISTA *STARPRESS* ROMÂNO-CANADIANO-AMERICANĂ

LIRA  21, CENACLU  LITERAR ONLINE

CLUBUL *THE STAGE* BACĂU , EDITURA *RAVEX COMS*

Șc. de Muzică şi Arte Plastice nr. 4, Bucureşti,  S.C. *Senator* Prodimpex


VĂ INVITĂ LA  DECERNAREA PREMIILOR

CONCURSULUI NAȚIONAL LITERAR *CETATEA LUI BUCUR*

FESTIVITATEA VA AVEA LOC LA BIBLIOTECA METROPOLITANĂ BUCUREȘTI

(Str.Tache Ionescu Nr. 4 – Piaţa Amzei) în 20 NOV. 2010, ORELE 10 – 12,30

~~~~~~~~~~~~~~

INVITAȚI DE ONOARE

SCRIITORII: MARIANA BRĂESCU SILVESTRI,  AL. FLORIN ȚENE,

CLEOPATRA LORINȚIU,  ION ANDREIȚĂ

EMANUEL POPE (ANGLIA),   SORIN TUNARU ȘI ALINA DORA TOMA, FONDATORII REVISTEI FALEZE DE PIATRĂ ȘI AI PROIECTULUI CITITOR DE PROZĂ

~~~~~~~~~~~~~~~

ÎN PROGRAM:

DIN OPERA SCRIITORILOR PREMIAȚI – RECITĂ ACTRIȚA DOINA GHIȚESCU

Dans poetic:Maria Ionescu şi Zaheda Bahbouh – Cond. art. Simona Polidor

RECITAL MUZICAL PAUL POLIDOR

AMFITRIONI, POEȚII:ELISABETA IOSIF, CRISTINA ȘTEFAN, CRISTIAN NEAGU

„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„

PREMIILE  *CETATEA LUI BUCUR* >>>>>>>>>

De CLB

CRONICI, RECENZII, POLEMICI-Cristina Ştefan:,,Cleopatra Lorinţiu- Cartea Artur Silvestri- Vocaţia Căii Singuratice”

Aş putea reda mai bine liric spaţiul şi timpul care m-au absorbit citind cartea Cleopatrei Lorinţiu, Artur Silvestri- Vocaţia Căii Singuratice, (Editura Carpathia 2009) dar mi-am propus o scurtă notă de lectură întru îndemnul final al  lucrării, tocmai pentru a nu împieta poezia acestei fapte literare.

De la începutul ei intru într-o lume magică, descrisă poetic, prima filă neavând o rece Prefaţă ci un titlu metaforă Cerul sufletesc în care Mariana Brăescu Silvestri face o invitaţie în casa lucrului silvestrian văzut prin ochii scriitoarei Cleopatra Lorinţiu.

„Tocmai pentru că natura ei poetică îi permite, ea se apropie de opera lui Artur Silvestri abordând-o din două perspective ce o fascinează: misterul, taina şi stilul, scriitura.”

Poate că nimic nu m-ar fi convins într-atât să parcurg  cartea, ca această  esenţă a scrisei Cleopatrei Lorinţiu în calitate de eseist al operei lui Artur Silvestri.

Cartea conţine 7 capitole cu un număr de 72 de scrieri silvestriene despre care autoarea recunoaşte că a cuprins parţial „piese din forţa faptei sale culturale”, întregul fiind de dimensiuni impresionante. Peste 3 decenii de activitate culturală, peste 200  de studii de istorie literară, peste 50 de cărţi şi 2500 de articole pe tema culturale, iniţiator ale unor proiecte culturale de anvergură, doctor h.c. , doctor în ştiinţe aplicate, preşedintele de onoare al Ligii scriitorilor din România, sunt doar câteva din datele biografice ale uriaşului scriitor enciclopedic.

Revenind la scrisul Cleopatrei Lorinţiu, cartea Artur Silvestri – Vocaţia Căii Singuratice se citeşte uşor, paradoxal multitudinii datelor informative, dat fiind tonul simplu, descriptiv, cu implicare afectivă în redarea operelor recenzate.>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Elena ARMENESCU:,,Elegie”

Ieri, împărţea surâsuri, strângea mâini cu prietenie

Azi, părăsit de culoarea vieţii stă inflexibil între flori

Ieri, dădea viaţă gândurilor risipite pe hârtie

Azi sufletu-i călătoreşte spre ceruri, printre nori!

.

Peste ani, rădăcinile copacului din vecinătate

Vor atinge orbitele, ca o minunată întâmplare

Sevele sale, tainic din sânge şi creier adunate

Urca-vor şerpuitor prin tulpină, atrase de soare!

.

Fruntea sa înaltă, gânditoare, atunci fi-va un os

Năpădit de pământ argilos, buzele vorbitoarele

Se vor transforma într-un nisip silicos, sticlos

Nouă, ne-au rămas scrierile – dăinuitoarele!

>>>>>>>>>>

De CLB

ANTOLOGII-Grigore Timoceanu:,,Cuvinte simple de DRUM BUN”

Când va ajunge în mâinile dumneavoastră sub formă de carte, veţi înţelege că proiectul Antologiilor Revistei SINGUR a necesitat o muncă uriaşă; nervii ne-au fost întinşi la maximum, am primit telefoane şi mail-uri în care am fost înjuraţi, acuzaţi de nepotism sau ameninţaţi, am pierdut pe traseu colegi care n-au rezistat traficului infernal de date şi au părăsit echipa.

Ştefan Doru Dăncuş, creierul acestui proiect, a reuşit ceva fără precedent: a rămas în sediu de la ora 14.00 până la 8.00 dimineaţa, ţinând legătura cu fiecare autor pe cele şase calculatoare şi plecând apoi ba la vreo tipografie, ba vreo întâlnire de afaceri. Nu vom uita dimineţile în care veneam „la muncă” şi ne primea ca pe nişte colindători, senin, de parcă nu era mare lucru să stai peste program. Nu vom uita nici momentele în care striga, cu energia inepuizabilă pe care numai credinţa o poate dărui omului, să nu ne uităm la titlurile de glorie înşirate de diverşi autori în CV-uri, să gândim cu propriile minţi, să fim atenţi ce şi cui răspundem.

Am făcut de multe ori greşeli pentru care am fost penalizaţi cu 50% din salarii, pentru ca peste câteva zile să primim ca „primă” acel 50%. L-am iubit pe Ştefan Doru Dăncuş; nu pentru excesele sale, ci pentru că deseori a făcut şi munca noastră şi noi n-am ştiut decât să semnăm statele de plată.

Acum sediul e închis, proiectul – finalizat. O firmă de telefoane mobile renovează spaţiul în care o echipă de opt oameni a produs în România două cărţi. Mă simt fericit şi totodată trist. Îmi va fi dor de cafeaua  de atunci, de micile petreceri organizate la câte-un final de săptămână, de zgomotul tastaturilor, de discuţiile încinse asupra unor subiecte prioritare ce vizau bunul mers al derulării proiectului. Păstrez însă nădejdea că vom fi chemaţi să lucrăm pentru alte proiecte iar „Echipa de aur” (cum ne-a botezat Dăncuş) nu se va destrăma aşa uşor.

Felicitări celor ce vă regăsiţi în aceste pagini!

Grigore Timoceanu

De CLB

POEZIE-Elisabeta IOSIF:,,CINE EȘTI TU?”

-Cine ești tu ? Te prind inundându-mi universul, Poetule, cu fruntea ninsă

-Eu?!  Sunt scoica de fildeș cu grăuntele perlat, cuprins într-o lacrimă prelinsă!

-Cine ești  însă, Tu, de-mi tulburi visele cu poemele tale  sub clar de lună?

-Eu sunt ecoul  atras de carminul luminii. Mă  avânt spre cer, chiar pe furtună!

Cine ești tu? De-mi stârnești mereu apele, rotindu-le într-un straniu balet?

-Eu sunt lacul albastru, răcoritor, cu ochiul verzui fulgerat în apusul violet!…

-Cine ești, totuși, tu, Poetule, de-mi vorbești mereu de poezia divină ?!

-Sunt albul primei ninsori  dintr-un vers, sub care-ți adun  autograf cu lumină!

ELISABETA IOSIF

Octombrie, 2010

De CLB

PORTRET DE SCRIITOR-Ştefan Dumitrescu:,,DIMITRIE GRAMA, PORTRET DE SCRIITOR”

Cunoscându-i, cât de cât, foarte puţin, desigur, viaţa poetului de mare talent, Dimitrie Grama, nu poţi să nu fii uimit, uluit, fascinat, înfricoşat (sentimente pe care le-a trăit autorul acestor rânduri citindu-i biografia, şi poezia) de Puterea şi spectaculozitatea Destinului !  De bunătatea,  de măreţia şi de  Puterea Domnului !

Domnul Dimitrie Grama,  născut într-o familie de aromâni, în anul 1947, deci la  doi ani de la încheierea celui de al doilea Război mondial,  are un destin cu adevărat uluitor, strălucitor, de alergător maratonist peste mări  şi ţări, şi pe mai multe continente… De multe ori Dumnezeu scrie,compune destine pe faţa pământului ca şi cum ar scrie faze lungi  de iubire, pe tabla continentelor şi a oceanelor…adevărate mesaje pe care ar trebui să le descifrăm.

Mărturisesc că în faşa destinului uman sunt mai mult înfricoşat, cu inima ca a unei păsăruici, bătând speriată…Destinul te poate face oligofren sau Inteligenţă planetară, aşa cum l-a făcut pe Einstein, dar te poate face şi Criminal planetar, aşa cum i-a făcut pe Stalin şi Pe Hitler.. Cum să nu fii atunci înfricoşat în faţa  Puterii şi a Măreţiei Destinului…Trebuie să le fim recunoscători şi să le mulţumi grecilor care şi-au pus cu acuitate probleme Destinului.. Să ne gândim numai la marele dramaturg Sofocle şi la capodopera lui dramaturgică „Oedip rege „  Şi să ne gândim  apoi la menirea noastră pe pământ, la misiunea noastră în această existenţă. Ce misiune aveam  în această lume, că unii sunt statici cum sunt pomii care mor în picioare chiar în locul din care au răsărit, iar alţii ajung să  bată continentele de la un capăt la altul ca şi cum s-ar plimba prin bătătura casei, şi să se stabilească tocmai în Noua Zeelandă, în Australia, sau în Argentina…?

>>>>>>>>>>

De CLB

ÎNSEMNĂRI-Cezarina ADAMESCU:,,FILE ZBURĂTĂCITE”

Moto:

„O, morţii mei, veşnic vii, care trăiţi în mine,

Ajutaţi-mă ca, în această scurtă viaţă pământească,

să învăţ secretul vieţii veşnice”.

-Michel Quoist-

„Aşadar, dacă însăşi lumina din tine este întuneric,

ce întunecime!”

(Mt. 6, 22-23)

INSTANŢE

*Mănânc pepene rece după ce am luat picături de tinctură de lemn dulce pentru laringita mea. Bineînţeles că din pricina tincturii am usturimi gastrice. Cauză şi efect. Mai mult stric decât dreg.

Începe Festivalul de la Beyereut „Richard Wagner – unicul festival în care sunt interpretate operele unui singur compozitor, spune Irina Hasnaş.

Compozitorul Fred Popovici este ghidul ascultătorului în această tetralogie wagneriană.

„Este oare astăzi Wagner un compozitor modern?” – Iată o întrebare care suscită răspunsuri nuanţate. Invitat şi comentator criticul Valentin Protopopescu – de la emisiunea „Texte şi pretexte” atât de dragă mie, unde am răspuns la întrebările concursului  zilnic şi am câştigat de peste 16 ori premii în cărţi.

Sigmund şi Sigismude, copiii lui Wotan – frate şi soră – se iubesc. Iubirea e mai presus de legătura de sânge. (???!!!) Nu subscriu.

Un duet  liric de excepţie. Tetralogia îl are pe Christian Tilleman la pupitrul dirijoral, de la Filarmonica din Munchen.

>>>>>>>>>

De CLB

ANUNŢ-ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU PATRIMONIU A DECIS INSTITUIREA PREMIILOR ROMÂNIA TAINICĂ

„Noi suntem România Tainică  şi vocea noastră nu se stinge orice s-ar întâmpla.”

Artur Silvestri

Premiile se acordă anual scriitorilor, realizatorilor de documentarea si emisiuni tv., radio, filme, cărţi, evenimente importante şi susţinute cu consecvenţă, care contribuie la cunoaşterea şi recunoaşterea postumă a filozofului, scriitorului, istoricului, editorului şi criticului literar ARTUR SILVESTRI.

Asociaţia Română pentru Patrimoniu

acordă

Premiul ROMÂNIA TAINICĂ la prima ediţie

Doamnei Cleopatra Lorinţiu, scriitoare, diplomat, realizator tv, pentru cele două filme documentare difuzate pe posturile TVR3 şi TVR Cultural:

  • Remember Artur Silvestri. Noi suntem România tainică
  • A.R.P. – o creaţie a scriitorului Artur Silvestri

Premiul se acordă de asemenea pentru documentarul

  • ARTUR SILVESTRI în lumina eternităţii

şi pentru cartea

  • ARTUR SILVESTRI – Vocaţia Căii Singuratice

Scriitorului Mircea Micu, postum, pentru cele două emisiuni din cadrul „Ateneului Artelor” dedicate scriitorului Artur Silvestri, emisiuni realizate în anul 2009 şi difuzate pe postul TVRM.

Mariana Brăescu Silvestri

Preşedinte ARP

***

>>>>>>>>

De CLB

ANUNŢ-Emisiunea TV ” Despre recuperarea patrimoniului cu Mariana Braescu”

” Despre recuperarea patrimoniului cu Mariana Braescu”

Este o emisiune TV dedicata scriitorului, criticului literar si filosofului ARTUR SILVESTRI, realizata de George Stanca.


Va invitam sa urmariti emisiunea:

  • in premiera duminica, 14 noiembrie 2010, ora 16.30 pe TVRM Cultural on-line, in cadrul emisiunii Consum cultura.
  • in reluare vineri, pe data de 19 noiembrie 2010, ora 19.00, pe postul TVRM Cultural on-line, in cadrul emisiunii Consum cultura.


Pentru a urmari emisiunea  procedati astfel : accesati  www.tvrm.ro, apoi click pe tvrm cultural si din nou click pe tvrm cultural in direct.

De CLB

REMEMBER-Aura CHRISTI:,,VULCANUL ADRIAN PĂUNESCU”

Toamna anului 2006. Romancierul Nicolae Breban şi subsemnata am fost invitaţi la Senat de către preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Mass Media a Senatului, domnul Adrian Păunescu. Într-o sală de şedinţe, cu un mobilier de un grena plăcut, aveam să-l văd pentru prima dată in vivo pe poetul-legendă, autorul extrem de originalului volum Mieii primi, pe care, da, nu puteai să-l confunzi cu nimeni. Era unic. Vulcanic. De o forţă tunătoare. Inegalabilă. În toamna acelui an, lansasem pe circuitul mass media „scandalosul” Apel pentru salvarea culturii române vii, care adunase circa 900 de semnături, Apel – cred că e cazul să fac public acest detaliu – scris de subsemnata şi publicat de Sorin Roşca Stănescu, director onorific, în cotidianul Ziua. Acuzele din Apel, argumentate cu asupra de măsură prin cifre, fapte, culminau cu o expresie care a făcut înconjurul presei naţionale, fiind preluat de ulterior şi de agenţii de presă din străinătate: genocid cultural. Romancierul Breban a vorbit atunci, la senat, despre incredibila marginalizare a scriitorului român, statutul scriitorului român viu decăzând în anii postrevoluţionari sub orice nivel, sub orice critică, adevăr cu atât mai dramatic cu cât o seamă de scriitori şi boieri luminaţi, cu vobele autorului Animalelor bolnave, au fondat România de azi, România modernă. Ţin minte felul în care a roşit domnul Adrian Iorgulescu, ministru al culturii, convocat şi el la Senatul ţării, şi dojenit de Adrian Păunescu. În scoica urechilor şi acum îmi răsună vocea blândă şi fermă, afundă a autorului Istoriei unei secunde, unul dintre cei mai iubiţi şi contestaţi poeţi dăruiţi României.

Iată ce scrie, de pildă, crispant de incomodul Eugen Negrici, neobosit în pledoaria sa pentru „trezirea din amorţire a spiritului critic” autohton: „I se reproşa lui Adrian Păunescu, pe la începutul carierei, lipsa de frână estetică, imposibilitatea disciplinării materiei poetice, însuşirea fanfaronă de forme goale, apocalipsa verbală, răsfăţul imagistic etc., pentru ca, imediat, aproape toată lumea, direct sau implicit, să-i recomande tânărului foarte talentat mai multă claritate, ordine şi, bineînţeles, precizie. (…) S-a întâmplat că Adrian Păunescu nu a devenit, după prescripţiile criticii, mai limpezit, mai ordonat, iar poezia lui a continuat să şocheze ca un ţipăt necontrolat, dar viu. Şi Adrian Păunescu a reuşit să convingă, a învins prin perseverenţă şi prin înfricoşarea pe care o răspândeşte răsuflarea sa ciclopică. Şi critica literară a acceptat, copleşită, această prezenţă bubuitoare”.

>>>>>>>>

De CLB

EVENIMENT-ÎNTÂLNIRE ÎN SPAŢIUL VIRTUAL: SYDNEY-MADRID-VIDEOCONFERINŢĂ CU JURNALISTUL GEORGE ROCA

DEFESES FINE ARTS

PR AGENCY

COMUNICAT DE PRESĂ:

ÎNTÂLNIRE ÎN SPAŢIUL VIRTUAL: SYDNEY-MADRID

VIDEOCONFERINŢĂ CU JURNALISTUL GEORGE ROCA

„…singurul lucru  care se putea face, era cultura.

Eu însumi, Cioran şi mulţi alţii, am ales deci să lucrăm, fiecare

după vocaţia sa. Şi asta nu înseamnă că eram rupţi de ţară,

dimpotrivă, dar era singura cale prin care puteam ajuta.”

Mircea Eliade – L´Epreuve du Labyrinthe, entretiens avec

Cl. H. Rocquet – Belford, 1978, Paris  (Incercarea Labirintului pag. 34)

Espacio Niram din Madrid lansează o serie de video-conferinţe menite să reunească intelectuali români din toate părţile globului, pentru a-şi împărtăsi experienţe, a schimba idei şi a ajuta la consolidarea sentimentului de identitate românească prin cultură.

Centrul Pro-Arte Madrid, în colaborare cu Editura Niram Art şi scriitorul Hector Martinez Sanz, organizează „Intâlnirea virtuală cu George Roca, autorul cărţii «De vorbă cu stelele»”, care prezintă personalităţi româneşti din lumea artelor, literaturii, muzicii, răspândite în întreaga lume.

Evenimentul se va desfăşura vineri, 5 noiembrie a.c., începând cu ora 23.00, în Espacio Niram din Madrid.

>>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Cezarina ADAMESCU:,,SONETE PĂUNESCULUI”

Cutreierând de-a surda în Olimp

Cutreierând de-a surda în Olimp

Neostenit, cu paşii ca de cearã

Poetul s-a ales în piept c-un ghimp

Ce l-a purtat aproape-un veac – povarã.

.

Dar – pãsãtori – toţi zeii cei strãini

Îi aruncau priviri fulgerãtoare

Cum singur culegea cununi de spini

Şi le-aşeza pe frunţi nemuritoare.

.

În urma lui cuvintele şuvoi

Ca lava se preling şi varsã parã.

Primiţi-le, sunt scrise pentru voi,

Şi rãstigniţi-l, pentru-a câta oarã?

.

Dar iatã-l jefuit de anotimp

Cutreierând de-a surda prin Olimp…

…………………

>>>>>>>>>

De CLB

INFORMAŢII, NOUTĂŢI-George ROCA prezintă: PRIETENII MUZEELOR CONSTĂNŢENE

Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria” din Constanţa promovează un sistem educaţional în conformitate cu standardele europene. Elevii sunt implicaţi în diverse activităţi şi proiecte prin care li se captează interesul, reuşind să li se ofere un alt mod de a învăţa, care să le satisfacă, astfel, curiozitatea ştiinţifică, o cale de cunoaştere activă a lumii înconjurătoare, venind ca o completare a programei şcolare. Se urmăreşte, totodată, asigurarea dezvoltării competenţelor şi a personalităţii individului. Există foarte multe proiecte legate de mediu, de literatura, în special de lectura textelor, de cultură, în general.

Catedra de istorie a colegiului a iniţiat un cerc de istorie, „Prietenii muzeelor constănţene”, prin care elevii sunt educaţi să îşi cunoască şi să îşi respecte trecutul şi valorile. Prima activitate desfăşurată în cadrul acestui cerc a fost sărbătoarea dedicată Zilei Armatei Romane.

Ziua Armatei Romane, sărbatorită la 25 octombrie  în fiecare an, nu a trecut nemarcată de elevii Colegiului Naţional de Arte „Regina Maria” Constanţa. Elevii din clasa a VIII-a C coregrafie, diriginte profesor Ioana Râcă, au vizitat marţi dupa-amiază Muzeul Militar Naţional Constanţa, indrumati de profesoara de istorie Gigi Stanciu*. Acolo au fost întampinaţi si primiţi cu căldură de directorul muzeului, istoricul Costin Scurtu, care le-a vorbit elevilor in stilul sau caracteristic bine documentat si plin de solicitudine.

>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Valentin MARICA:,,NOSTALGII DE TOAMNĂ”

Dar, se ivesc brânduşele…Rămâi!

Cezarei Codruţa, toamna.

Doar liniştea toamnei  s-o luăm…

Doar mărul ca semn de plecare.

Polenul atâtor aduceri-aminte

Învie-n falduri de înserare.

.

Se-ascunde apa să viseze.

Obrajii din icoane-s de gutui…

Să nu-ţi cuprindă bruma ochii,

Cărările pe pleoape ţi le pui…

.

Să fie pânze albe, ţărmuri…,

Trup  în cădelniţe-arămii,

Mirarea strânsă-n albul mâinii…

Dar, se ivesc brânduşile… Rămâi!

Sărmaş, 11 septembrie 2010

De CLB

POEZIE-Aura CHRISTI:,,POEME DE LUAT LUMINĂ”

FRATELE GEAMĂN

Tot ce-am atins –

spre marele frig

şi spre fiinţă a deviat.

Frate geamăn

mi-a fost incredibilul.

Din surâsul iernii către mine,

iar şi iar, m-am ridicat

aşa cum temelia caselor

e smulsă violent, încet,

din întunericul pământului,

legănat de îngeri negri

sau fete de abur în cuirase.

>>>>>>>>

De CLB

ENCICLOPEDII-Al. Florin ŢENE:,,MAREA ENCICLOPEDIE A SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI-VOL XLIV”

Marea Enciclopedie a Spiritualităţii Româneşti se scrie din mers ca o  închegare istorică

Ajunsă la al 44-lea volum. marea enciclopedie a spiritualităţii noastre „PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR-1950-2010” de Constantin Toni Dârţu, preşedintele Filialei Iaşi a Ligii Scriitorilor şi directorul revistei „Moldova literară”, a devenit, pe drept cuvânt, o paletă policromă care cuprinde toate nunaţele strădaniilor intelectualităţii noastre puse în slujba creaţiei umane. Munca depusă cu acribie de autor în descoperirea personalităţilor, dar mai ales cea de cercetare pentru a descoperii şi consemna date, evenimente, lucrări inedite, imagini, din viaţa celui care printr-un efort de-o viaţă lasă în urma sa o creaţie utilă societăţii româneşti şi nu numai. Toată această strădanie a lui Constantin Toni Dârţu se înscrie în filozofia ce se desprinde din glosa lui Protagoras din Abdera, care spunea: „Omul e măsura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cât şi a celor ce nu sunt, întrucât nu sunt”. Aceasta este miezul mesajului dat de autor prin marea enciclopedie la care lucrează de un deceniu şi mai bine.

Despre volumele acestea am scris de fiecare dată când au apărut, ajungând la concluzia la ceea ce spunea Nicolae Iorga: „Cultura poporului fără cărţi pentru dânsul nu se poate”. Şi fără cultura poporului, orice alcătuire economică, orice formă politică n-au nici o valoare. Opera înfăptuită de Constantin Toni Dârţu, prin muncă, strădanie, transpiraţie intelectuală şi generozitate este mai presus decât, făcând aluzie la ce zicea Iorga, de orice alcătuire economică sau formă politică, dacă acestea nu sunt puse în slujba culturii.

Această lucrare de proporţii nu este un dicţionar, fiindcă acesta, conform DEX, este o lucrare lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, aranjate într-o anumită ordine, de obicei alfabetică. Lucrare masivă de care este vorba este o enciclopedie, citez tot din DEX, care spune că acest cuvânt este format din grecescul enkyklia care înseamnă „ansamblul ştiinţelor“ şi paideia care înseamnă „educaţie/învăţătură”. >>>>>>>>>>

De CLB

DOCUMENTAR-Felicia Mircea:,,CETATEA SUCIDAVA ŞI FÂNTÂNA MIRACULOASĂ”

Cine ajunge în „oraşul teilor” cum este  supranumit oraşul Corabia, învăluit timp de două luni pe an în mireasma florilor, intră într-un veritabil templu al civilizaţiilor, care s-au succedat aici vreme de şase milenii.

Începuturile locuirii umane în această zonă, aflată la confluenţa Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au aşezat cele dintâi comunităti aparţinând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuţa, urme ale  aşezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetăţii şi necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care  îşi dezvăluie treptat misterele.

MIRACOLUL  ISTORIEI

Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a oraşului Corabia, în cartierul numit Celei, se află cetatea Sucidava care a apărut ca important centru economic si militar al tribului geto-dacic „ sucii”. După cucerirea Daciei, pe locul actual al comunei Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea oraşului civil Sucidava. Cetatea militară romană a fost zidită pe locul fostei cetăţi geto-dacice în vremea împăratuluiAurelian (270-275) si rezidită în timpul lui Constantin cel Mare       ( 306-337). Cetatea a rămas parte a imperiului şi după retragerea aureliană din anul 275 e.n.

DESCOPERIRI

În incinta cetăţii romano-bizantine, care se întinde pe o suprafaţă de două hectare şi din care se mai păstrează zidurile şi turnurile de intrare, în număr de 8, au fost descoperite în urma săpăturilor, începând din 1936 bazilica romano-bizantină, din secolul al IV-lea, cel mai vechi lăcas de cult, clădirea hypocaust ( sistem de încălzire roman prin pardoseală), datând din secolul al VI-lea e.n., piciorul podului lui Constantin cel Mare inaugurat în 328, construit peste Dunăre în vremea sa, poarta Constantiniană care face legătura între pod şi cetate, fântâna romană din secolul al II-lea e.n., băile romane ( thermae), străzi pavate.>>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Cezarina ADAMESCU:,,MYSTERION”

Am vârsta de miere a primului zeu

zămislit în proprii viscere.

Tot mai adesea văd lucruri cu mintea

şi văd cuvinte

îmbulzindu-se, nesăţioase,

trăgând la galere,

mişunând prin (văz)duh

orbindu-mă cu esenţa lor

evanescentă…

Îmi rememorez viitorul

familiar ca şi moartea

aidoma unei gândiri profunde

care insidios se întrupă…

>>>>>>>>>

De CLB

ANUNŢ-CĂRŢILE SCRIITORULUI CORNELIU LEU PUBLICATE PE AMAZON.COM SE POT PROCURA SAU CITI LA PREŢURI PROMOŢIONALE

George Roca prezintă:


Iată ce ne informează venerabilul scriitor:

Dragii mei,

V-am mai informat că, după stradania de a trece prin mai mulţi traducători, printre care au fost şi tradittori, am reuşit să am o  decentă traducere engleză a romanului „CĂLĂUL LUI DRACULA” care a apărut în format digital pe platforma „Amazon DTP Kindle” iar saptămâna viitoare va apărea şi Paperback.

Cu acest prilej, pe www.amazon.com, chiar în pagina de deschidere, o altă carte de a mea publicată de ei chiar în romaneşte, „Femeia fie ea regina”, este citată ca bestseller şi promovată pentru distribuire rapidă în toată lumea.

De fapt, paginile mele de pe Amazon prezintă 16 titluri în engleză şi română, în format digital şi paperback şi, ceea ce n-am mai făcut nici o dată până acuma , imi iau inima-n dinţi şi vă rog să popularizaţi acest lucru atât printre cititori de limba română cât şi printre unii de engleza, deoarece ar fi păcat să nu profit de această oportunitate ce mi se acordă.

Aşa că vă rog să mă ajutaţi convingându-i pe cei din jurul dumneavoastră să facă tot mai multe comenzi, profitând şi ei de condiţiile promoţionale ce se oferă, demonstrând şi editorului că există interes pentru acest demers pe care l-a făcut cu cărţile mele. Este o rugăminte personală şi nu publică, pe care v-o adresez cu încredere, în speranţa că veţi considera că merită daţi câţiva dolari pentru un Leu.

>>>>>>>>>>

De CLB

CRONICI, RECENZII, POLEMICI-Cezarina ADAMESCU:,,SIMPLU CA FIRUL DE IARBĂ – NEASEMUITUL FRATE GRIGORE”

GRIGORE VIERU ÎN AMINTIRILE CONTEMPORANILOR, Antologie de Daniel Corbu, Princeps Edit, Iaşi, 2009

Abia ce a apucat lacrima să se zvânte puţin şi o sumă de scriitori au simţit ca stringentă – nevoinţa de a-i evoca memoria, rămasă în conştiinţa inimii milioanelor de iubitori de simplitate şi naturaleţe, de gingăşie şi demnă smerenie faţă de Poetul – devenit emblemă a frăţietăţii românilor de pe ambele maluri ale Prutuluii, de Grigore Vieru.

Graţie iniţiativei distinsului Daniel Corbu, care a lucrat asiduu la Selecţia de texte, intinerarul biografic şi prefaţa unui impresionant volum de mărturii şi evocări, volumul de faţă a ieşit la lumină la doar câteva luni de la fulgerătoarea petrecere a Poetului.

Este o dovadă grăitoare a imensei iubiri de care s-a bucurat Grigore Vieru, în ţările siameze, vorbitoare de accelaşi limbă, păstrătoare ale aceloraşi tradiţii, care-şi asumă momente ale aceleiaşi nedrepte istorii care le-a despărţit graniţele. Dar, oricâte ziduri şi oricâtă sârmă-ghimpată s-au aşezat la hotare, românii au ştiut să comunice prin undele freatice ale culturii, artei, destinului comun, sufletului care a rămas românesc în pofida oricător oprelişti.

Astfel se face că, oamenii de cultură au găsit limbajul comun, acela al iubirii şi al demnităţii, limbaj spiritual înfrăţit prin Lumina care ne conţine pe toţi, buni sau răi, deopotrivă.

În prefaţa lucrării memorialistice, intitulată „Grigore Vieru – Omul şi Poetul”, Daniel Corbu îi face un succint portret spiritual, subliniind latura psihologică cea mai pregnantă a acestuia, aceea de luptător pentru neam şi limbă, cu toate mijloacele de care dispunea: glas, condei şi atitudine civică.

>>>>>>>>>

De CLB

PELERINAJ-Zaharia BONTE:,,PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ (1)”

Se făcea încet dimineaă – dimineaa devreme – când aeronava de Tel Aviv a companiei Airling Bruxelles a aterizat cu bine pe aeroportul bruxeleez Zaventem. Cei 48 de călători participani la pelerinajul în Ţara Sfântă pe care l-am numit «Pe urmele Mântuitorului»  ne-am mai strâns odată mâinile, ne-am îmbrăiat, ne-am făcut urări i am rostit binecuvântări… Evident că mai întâi i mai întâi I-am mulumit lui Dumnezeu pentru felul minunat în care ne-a ocrotit i ne-a călăuzit, dar i unii altora pentru colegialitate i gentilee i toi împreună celor care ne-au înlesnit acest pelerinaj minunat, frailor Dorin

Albu, Cotta Dumitru, Coman Stefan  – promotorii excursiei.

Aveam să constatăm că pentru muli dintre noi timpul ateptării a mai durat minute bune deoarece ora sosirii aa cum era marcată în documentele oficiale nu însemna minutul aterizării, ci ieirea din aeroport după formalităile vamale. Cei care ne-au întâmpinat erau deci în întârziere, timp suficient pentru subsemnatul  de a da contur gândurilor de faă, aa cum a fost dorina mai tuturor celor din grup.

Prin urmare în rândurile ce urmează voi deschide, concluzionând oarecum, o serie mai largă de imagini i amintiri ale participanilor, pe care le vom găzdui pe portalul bisericii, precum i pe cel de misiune, în măsura în care oricine dintre pelerinii la locurile «istoriei biblice i cele pe unde a umblat Mântuitorul» vor dori să  împărtăească i altora gândurile i sentimentele pe care le-au  avut.

Lucrul care este limpede pentru toi, anume acela că nici măcar o clipă, vreunul dintre participani nu a exprimat regrete pentru călătoria în care s-a angajat, dei bugetul total alocat pentru o persoană a fost în medie cam 1500 de euro.

>>>>>>>>

De CLB

COMENTARII-Cezarina ADAMESCU:,,LUMEA FERMECATĂ A POVEŞTILOR IOANEI STUPARU”

Ioana Stuparu, Grădina care s-a suit la cer, Editura Florile Dalbe, Bucureşti, 2007

Există întâmplări care rămân încrustate în memoria inimii. În memoria degetelor şi a ochilor noştri. Şi sufletul are memorie. Există bucurii care nu se pot socoti în bani ori în alte privilegii materiale.

Există lucruri care nu costă nimic dar care sunt inestimabile.

Şi pentru ele ai da întreaga ta agoniseală.

Nimic nu e mai sfânt şi mai de preţ precum surâsul unui prunc. Nimic nu e mai scump decât surâsul unei mame. Acestea, îngemănate, formează un rotund indestructibil. Un rotund care se numeşte IUBIRE.

El nu poate fi smuls, înstrăinat, risipit pentru că el se află în matricea inimii fiecăruia.

Cine nu cunoaşte aceste bucurii, e cu adevărat un om lipsit de cele mai sfinte bucurii ale vieţii. Dar, mai ales, cine cunoaşte şi împărtăşeşte cu altcineva aceste taine dumnezeieşti poate fi socotit fericit, pentru că nu e de ajuns să le cunoşti, trebuie să te şi cumineci cu ele.

Autoarea încearcă să ne facă să înţelegem şi să preţuim lucrurile cu adevărat importante şi trainice. Şi printre ele, cap de serie, pune Iubirea.

Această virtute creştinească aşezată de Iisus Hristos în fruntea celor trei virtuţi teologale. Fără de care, omul nu poate fi socotit om.

Căci, spun Apostolul Pavel în cel mai frumos Poem biblic despre Iubire:

Chiar dacă aş vorbi toate limbile omeneşti sau îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt ca o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. 2. Şi chiar dacă aş avea darul prorociei şi aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa; chiar dacă aş avea toată credinţa aşa încât să mut şi munţii, şi n-aş avea dragoste, nu sunt nimic. 3. Şi chiar dacă mi-aş împărţi toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aş da trupul să fie ardă, şi n-aş avea dragoste, nu-mi foloseşte la nimic.

>>>>>>>>>

De CLB

REVISTE PRIETENE

Stimati conaţionali,

Cu respect şi elocinţă vă recomand lecturarea Revistei Clipa, cea mai veche publicaţie de limba română de pe continentul American.

Revista poate fi citita şi in format electronic, accesând site-ul www.clipa.com.

Cu deplină cordialitate,

Dwight L.Patton

==================

Dragi cititori,

A aparut numarul 63 al revistei “Pagini Romanesti in Noua Zeelanda”. Iata si cateva spicuiri din sumarul acestuia:

Comentariu: “Scurt acces de optimism” de Andrei Plesu (Romania);

Stiri: “Canotori romani in Noua Zeelanda”, “Stiri din Christchurch”, “Succese artistice”, “Stiri de la ambasada”, “Romani despre romani”, “Adunare de fonduri”, “Festival de pian”, “Jurnalisti romani in Noua Zeelanda”;

Nistorescu: “Ma copii, ma… ” de Cornel Nistorescu (Romania);

Povesti cu cantec: “Muzicieni romani din strainatate” de Doru Ionescu (Romania);

PRNZ 63 ( PDF )

>>>>>>>>

De CLB

CRONICI, RECENZII, POLEMICI-Cezarina ADAMESCU:,,POVESTIND VIRTUALUL. UN ROMAN MINIMALIST DE DUMINICĂ”

CRISTINA ŞTEFAN, DIMINEAŢA, ALTFEL… mic roman de conversaţie, Editura Semănătorul, online, 2010

De ce trebuie mereu să explicăm inexplicabilul? De ce simţim nevoia să disecăm, să mursecăm realul până la limita cu imaginarul? Ce ne frământă şi nemulţumeşte atât încât să dorim să ne creăm propria lume în care să ne desfăşurăm abilităţile, dorinţele refulate, ideile, împlinirile şi neîmplinirile? Întrebări retorice, desigur.

Proză surprinzător de proaspătă, autentică, de nuanţă autobiografică, tonică, realistă, cu inserturi onirice, ori mai degrabă psihanalitice, roman postmodern de o viociune a exprimării demnă de marii condeieri clasici, acesta este microromanul Cristinei Ştefan, alias Adala Chifor, alias Elina – personajul graţie căruia s-au încropit aceste rânduri.

Începând de la titlu, destul de sugestiv, dimineaţa promite o zi plină de surprize, e momentul zilei cel mai propice marilor planuri de peste zi. Cât din ele se vor împlini, rămâne la aprecierea scriitoarei, ori la fantezia cititorului.

Dar, dimineaţa, totul e posibil. Chiar şi o spectaculoasă minune în viaţa ta, neaşteptată şi necăutată, venită intempestiv în peisajul cenuşiu al existenţei diurne şi, mai ales nocturne, cu visele strivite între pleoapele bosumflate încă…

Singurătatea e personajul principal al acestei cărţi. În toate nuanţele sale. Chiar şi singurătatea-împreună între aceiaşi pereţi domestici, în care, demult nu mai există nici un avânt liric, rutina şi-a pus rugina pe toate paginile albe şi cenuşii ale vieţii în doi. Doar o nefericire i-ar mai putea alătura din nou în simţăminte.

Zdrenţele unei iubiri fracturate de absenţa copleşitoare şi de micile griji transformate în pricini de stress, care apasă până la pierderea identităţii spirituale.

Ce ar fi de făcut? Da, noi încercări, fie şi virtuale, de a încropi un dialog fie şi cu un simbol ID misterios,  în care nici măcar nu se ghiceşte sexul.

>>>>>>>>

De CLB