Reclame
De CLB

ALTARELE ISTORIEI-Elisabeta IOSIF: ,,GEOAGIU-BĂI – staţiunea dintre mit şi realitate”

Despre ştiinţa de a călători cu folos spre locuri ce păstreză cele mai proaspete tonuri visate de ochiul omenesc, leac întăritor  pentru suflet, se poate rosti uneori un singur cuvânt. O vorbă aflată într-o  dimineaţă te  poate urmări o perioadă  sau o întreagă vacanţă. Aşa mi s-a întâmplat, când cineva a  rostit “Germisara”, toponim  asociat cu numele zeului tămăduirii, în mitologia greacă Asclepios, patronul medicinei, cunoscut la noi  şi denumit Esculap,  încă de pe vremea romanilor. Pentru că, i s-au inchinat romanii iar aceştia i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de  la Germisara (azi Geoagiu).

Încă din vremuri străvechi, pământul scăldat cu torente şi izvoare era binecuvântat, ca loc de rodire şi bunăvoinţă cerească. Iar legile ospitalităţii dacilor erau cunoscute prin ceea ce i se oferea drumeţului, apă rece, cristalină de izvor şi o baie caldă, picioarelor obosite de drum. Dar dacă această  apă, de mulţi  ştiută, mai era şi tămăduitoare, cum era cea de la Germisara?!  Preamărind virtuţile acestei ape, romanii au preluat  moştenirea, ridicând temple şi amenajând  termele, captând izvoarele prin tuburi de teracotă.

Istorie si arheologie

Într-o depresiune formată de ultimile ramificaţii ale Munţilor Metaliferi, pe    un afluent al Mureşului, râul  Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică,  bogată în ape minerale şi termale ,construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moştenit şi transmis în această formă şi în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ-cald, iar

sara-apă. Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moştenindu-se divinităţile locale. Imediat dupa cucerirea Daciei, teritoriul GEOAGIU  suferă prima sistematizare.Un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonată la Apullum sapă în calcare o instalaţie balneară ale cărei vestigii se văd şi azi. Se cunoaşte şi numele constructorului :Lucretius Aqvila, imprimat pe o ţiglă fixată în peretele bazinului mic. În inscripţiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofiţer roman, care mulţumea divinităţilor protectoare şi lui Esculap ,în special, pentru apele acestor băi, care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate şi de guvernatorii provinciei, care –în bazinul mare al termelor – au ridicat un altar lui Esculap, dar şi zeiţei sănătăţii – Hygeea  sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei la 165 e.n. Cercetările arheologice au descoperit resturi de coloane de marmură  şi altare votive. Una din încăperi păstra , încă, în pardoseală, infiltraţii din apele izvorului antic.

Vă daţi seama, ce loc de istorie şi de atracţie turistică?! Pe această comoară mizează şi tânăra Asociaţie pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului în Geoagiu-Băi, ce a împlinit un an în martie, 2011.

>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ

Elisabeta IOSIF

MĂRŢIŞOR

1 Martie, 2011, Bucureşti

Te leg prin alb, mereu, cu inocenţa mea.

Dezleg prin roşu, de deochi şi-o o stea,

Pe fruntea ta. În Martie îţi strâng din jur,

Dorinţa şi ardoarea mea. Şi-a zilelor din şnur!

.

Şi vine iarăşi, ziua, ce calcă egal noaptea

În Echinocţiul slobod. Când, mai citesc iar cartea –

Zilelor poeme…  E-un Mărţişor din soare,

Iubirea ta – vioară! Ne e atât de bine! E ziua-sărbătoare!

………………..

Elena ARMENESCU

GÂND DE PRIMĂVARĂ

1 Martie 2011, Bucureşti

Soarele-şi aruncă şi azi strălucirile

Albind ferestrele spre răsărit

Fantomele nopţii‘s topite, întunecimile

Alungate în mit!

.

Iată! Ghioceii sunt tot albi, narcisele

Zambilele, brânduşele au acelaşi miros

Îmbătate cu lumină, neînvinsele

Se-nclină maiestuos.

………………..

>>>>>

Rodica Elena LUPU

IARBA

Primăvara, Războieni-Cetate

Ascultaţi iarba cum cântă

Pe spinarea muntelui,

Cel ce ştie si-o ascultă

Află taina vântului

.

Urmăriţi-i unduirea

De ocean răcoritor

Şi spălaţi-vă privirea

În culoarea florilor

>>>>>>>>>

………………..

Al Florin ŢENE

LUMINĂ PENTRU MAMA

8 Martie 2011, Cluj Napoca

În fiecare zi îţi aprind din inimă  lumina,

Lumânare,mamă, pentru sufletu-ţi umil,

De am greşit, îmi port şi-acuma vina

furnicilor strivite sub călcâiul de copil.

>>>>>>>>>>>>>>>

Florilegiu alcătuit de George Roca (Canada)

 

 

De CLB

Elisabeta IOSIF:,,TURISM CULTURAL ÎN CETATEA LUI BUCUR”

Asociaţia de Turism a Municipiului Bucureşti (ATMB) s-a constituit în  parteneriat public-privat între municipalitate şi un număr de şapte organizaţii private.

Preşedintele Asociaţiei ( ATMB) de curând înfiinţate, dl. Sorin Oprescu, primarul Capitalei, împreună cu doamna Carmen Pavel, vicepreşedinte, au propus un proiect privind dezvoltarea potenţialului turistic al Municipiului Bucureşti prin acţiuni ce ţin de societatea civilă. Rolul Asociaţiei este de a acţiona ca un liant între Municipalitate, societatea civilă şi operatorii economici. Se consideră că, promovarea de proiecte comune  va da posibilitatea dezvoltării reale a Bucureştiului pe baze durabile.

Doamna Carmen Pavel a  participat la Târgul  de turism BIT, unde a stabilit  contacte cu instituţii similare şi cu personalităţi  din domeniu. Standul României s-a bucurat de interesul  vizitatorilor pentru zonele culturale ale României  iar  reprezentanţii unor ţări participante au cerut amănunte despre   evenimentul  „Luna Mai, Luna Bucureştiului „.

Vă oferim câteva impresii:

  • Domnul Mario Malidorno, consultant de marketing, a remarcat că “ATMB face eforturi deosebite în promovarea Bucureştiului, ceea ce însă, nu se poate spune despre standul României în ansamblu, unde nu am observat fotografii sau alte materiale informative despre Capitala României în afară de cele prezentate de ATMB deşi alte standuri precum Austria, Cehia aveau zone dedicate capitalei acestor ţări. Consider că ar trebui pus accentul mai mult pe partea culturală a Bucureştiului şi pe ce are ea de oferit”.

  • D-l Fabrizio Forno, sales manager,  a fost incantat de degustarea produselor cu specific românesc şi de vinurile oferite la desk-ul ATMB.

  • D-l Mauro s-a declarat încântat de oferta turistică pentru luna mai la Bucuresti, de manifestările culturale dar şi de programul distractiv pe care îl oferă capitala noastră şi a  hotărât să vină în mai la Bucureşti împreună cu familia sa.

Revista noastră  “CETATEA LUI BUCUR” vă va oferi în numărul următor un reportaj al acestui eveniment ce se va desfăşura sub genericul :

“LUNA MAI, LUNA BUCUREŞTIULUI”.

De CLB

TURISM ŞI CULTURĂ-CAPITALA ŢĂRII, BUCUREŞTI ARE, DE CURÂND, O MASCOTĂ

PRIVIŢI!  –

E REPREZENTATĂ PRIN…”MITICĂ”

Cine e Mitică?

Mitică de Bucureşti  este un boem:  dimineaţa citeşte ziarul în Cişmigiu, la prânz împunge cu bastonul aleile centrului vechi, iar seara cinează la Capşa. Iubit de mesdemoiselles şi invidiat de gentlemeni, Mitică este personajul care ştie toate secretele metropolei bucureştene şi  sociabil fiind, este gata să le împărtăşească oricărui profan. Îl poţi observa în tramvai, în metrou sau  la Teatrul Naţional. Mitică este omniprezent. Vizitează târguri, expoziţii, pieţe, merge la operă, prin cazinouri, la evenimente mondene. Defecte? vorbeşte mult…mult…e  sfătos…pentru că Mitică este îndrăgostit….Este îndrăgostit de… Bucureşti.

Deşi are  şarmul lui Poirot, Mitică este un bucureştean autentic, sofisticat şi informat. Întreabă-l! Va şti să-ţi spună ce muzee să vizitezi, unde să mănânci româneşte şi ce piese sunt în stagiunea curentă.

Această idee a ASOCIAŢIEI DE TURISM BUCUREŞTI, face parte din programul de relansare turistică şi culturală a capitalei noastre.

Roxana Maria Clain – „Retropolitana – o artistă închipuită cu poftă de viaţă, de primăvară, de frumos”, cum îi place să spună despre ea,  a câştigat concursul instituit pentru această inedită idee. Despre preocupările sale şi despre alte idei năstruşnice vom afla în ediţia viitoare.

Pentru că, Bucureştiul avea nevoie de un brand turistic, de o reprezentare   culturală,  nu puteam să nu salutăm această iniţiativă, noi cei care ne numim „CETATEA  LUI  BUCUR”. Le vom fi de acum înainte alături,  în tot ce se va întreprinde prin programele culturale ce se vor desfăşura în CETATEA  ce ne reprezintă.

Elisabeta IOSIF

De CLB

ÎNSEMNĂRI-Magda Cristina Ursache-,,JAPONIA-mărturii de la sud de Apocalipsă”

La Nord de Tokio, Apocalipsa prinde contur. Un cutremur devastator. Un tsunami care îneacă oraşe întregi. O centrală nucleară ale cărei reactoare se topesc, unul câte unul. Sute de cadravre, zeci de mii de dispăruţi, sute de mii de persoane evacuate. Este, probabil, cea mai mare tragedie pe care o trăieşte Japonia de două secole încoace. La Sud de Apocalipsă, în aceeaşi Japonie îngenuncheată de natură, viaţa curge mai departe… „Dacă n-am avea puterea să trăim aşa, nu ne-am mai ridica niciodată în picioare”, cred ei.

Citeşte aici totul despre devastatorul cutremur din Japonia

„Parcă trece metroul la Victoriei”
Osaka. Vineri, 11 martie, ora 14:38 (la Bucureşti e vineri dimineaţă, ora 7:38). Acvariul Kaiyukan. Unul dintre cele mai mari acvarii din lume. împreună cu Charly, francezul, şi japonezele Hitomi şi Marina – toţi trei colegii mei de la Universitatea din Nara – am ales să fim astăzi aici. Am fi putut merge la Tokio, dar ceva s-a întâmplat şi nu am mai luat calea nordului. Suntem în marele muzeu dedicat vieţii în Ocean şi ne bucurăm de întâlnirea cu speciile acvatice. Kaiyukan, în limba japoneză, înseamnă „Joacă în Pavilionul Mării”. Acvariul din Osaka se concentrează pe Inelul de Foc al Pacificului şi pe Ringul Vieţii în Pacific – două teme pe care le recunoaştem la fiecare pas. 14 şi 40 de minute. Sardinele încep să înoate în cerc. Viaţa din acvariu devine, brusc, haotică. 14 şi 42 de minute. Mă apropii de peretele de sticlă, încercând să privesc în ochi o creatură a mării. Dar peştele – care probabil cântăreşte aproape o tonă – îşi întoarce brusc privirea de la mine. Nu cred că l-au speriat ochii mei… În alt acvariu, ţestoasele încep să se agite. Charly ne strigă: „Voi nu simţiţi nimic?”. Hmmm… Parcă trece metroul, în staţie la Piaţa Victoriei. Pământul tremură o clipă. După câteva secunde, se aude şi ţipătul alarmei. E 14:46. Vizitatorii muzeului sunt îndemnaţi să se apropie de ziduri, ca să fie protejaţi, să stea cât mai departe de sticla acvariilor. Simt zguduirea pământului. Apa face spume. Vietăţile par să fi dispărut.
>>>>>>>>>>

De CLB

GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ-Gabriela CĂLUŢIU SONNENBERG:,,PRO-PRIMĂVARA”

Îl parafrazez fără spirit de contrazicere pe poetul dispărut Adrian Păunescu şi mă încumet să deschid în proză subiectul pe care Domnia Sa l-a tratat cu sensibilitate lirică în versurile „Antiprimăverii“. Nu de alta, dar nu-i de ici colo să te apropii, chiar şi în paşi măsuraţi, de teritoriul operelor consacrate. Fiţi fără grijă, voi căuta să nu ştirbesc cu nimic nici forma, nici fondul anotimpului care reuşeşte paradoxalul şpagat între depresie şi veselie exuberantă. Pentru că, de bună seamă, anul acesta va semăna cu predecesorii, provocându-ne migrene şi depresii pentru început, dar şi inexplicabile explozii de entuziam, la întâlnirea cu miracolul renaşterii naturii.

Staţi puţin, care renaştere? O fi ea pe acolo, pe unde ninge şi viscoleşte, prin Munţii Carpaţi, la temperaturi sub zero grade, pe la Madrid sau prin Extremadura, dar nu la noi, pe litoralul Mediteranei. Aici, când nu e vară, e primăvară. În rest nimic, decât poate niţel de toamnă, ca să culegem strugurii şi portocalele.

Atâta iarnă e în noi: zero, absolut. Suntem fericiţii Europei, cei care au parte de clima cea mai blândă de pe întregul continent. O spun meteorologii, dar şi coloniile de flamingo, care s-au săturat să facă naveta şi, nici una nici două, s-au stabilit definitiv prin lagunele Costei Blanca. De-mi vine-a zice, vorba poetului: „că martie se poate duce, cu toţi cocorii înapoi”. La fel, o spun şi rezidenţii străini de prin nordul Europei, sau românii veniţi să agonisească ceva bănuţi, care mereu amână să se mai întoarcă acasă. Da, cam atâta iarnă e pe la noi – foarte puţin – cât să bage de seamă unele plante că s-a scurtat ziua-lumină şi să-şi deschidă generos inflorescenţele taman de Crăciun. >>>>>>>>>

De CLB

ANTOLOGII-Al Florin ŢENE:,,ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME”

Iniţiativa  scriitoarei Ligya Diaconescu şi a revistei „Starpress 2011”, din Canada, în colaborare cu Andrada Victoria Diaconescu, de a publica  „Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume”, a izvorât din dorinţa de a face cunoscute cercurilor iubitoare de cultură, şi nu numai, din întreaga lume, scriitori români trăitori pe meridianele lumii. Lucrarea apărută în format A4, cuprinde 52 de poeţi şi prozatori, în 225 de pagini, cu creaţii scrise în limba română, dar traduse şi în limba engleză de către autoarea antologiei şi de Mariana Gheorghe, din Vancuver (Canada). Parafrazând pe Eugen Lovinescu pot spune că cei cuprinşi în această amplă lucrare nu sunt numai talente remarcabile, ci şi puncte din frontiera hărţii noastre sufleteşti.

Această antologie a apărut şi ca urmare a „Concursului Internaţional de Poezie” pentru românii din întreaga lume „Starpress”, iniţiat de Ligya Diaconescu din România şi George Filip din Montreal, aşa cum ne informează poetul în „Cuvânt înainte”.

Tot ca o prefaţare a acestei ample lucrări, scriitoarea Cezarina Adamescu (redactor la Agero, Stuttgart, Germania) subliniază că această antologie este o „călătorie prin patria neasemuită a cuvintelor”, în timp ce Adalbert Gyuris (Germania) spune că lucrările publicate sunt „gânduri alese”, iar cunoscutul scriitor Octavian Curpaş din Phoenix (Arizona) detaliază rolul amplei lucrări, spunând că ea este „o şansă la universalitate pentru autorii români ai timpului nostru”, pentru ca Lucreţia Berzintu (Israel) să conchidă că Ligya Diaconescu „a creat acest buchet de flori de pretutindeni…”.

Fiecarui autor cuprins în antologie i se rezervă patru pagini în care sunt publicate datele biobibliografice, fotografia şi creaţiile, în limba română şi în engleză. Urmare faptului că   poetul clujean Al. Florin Ţene, preşedintele Legii Scriitorilor Români, a câştigat „Marele Premiu la Concursul Internaţional Starpress”, antologia se deschide cu fişa bio-biobliografică a  acestuia şi cu patru poeme în limba română şi engleză. O altă personalitate reprezentativă a literaturii noastre din diasporă este poetul George Roca, membru al Ligii Scriitorilor, stabilit în Australia, care prin poeziile cuprinse în această antologie, pot spune că este un martir al talentului.

Lumina din poeziile Victoriţei Duţu  stabileşte o analogie între două structure lirice, între spiritual postmodern şi cel globmodern. Cunoscutul poet din Statele Unite  ale Americii, Virgil Ciucă, ştie să împletească armonios inteligenţa artistică cu ceremonia lirică. O poetă a vibraţiilor luminii sudului este Elisabeta Iosif, în poeziile căreia anotimpurile sunt simboluri ale iubirii şi ale renaşterii spirituale. Lică Pavel dospeşte verbul în versuri scurte, concentrate, ele fiind oglinda unde „omul care mă priveşte îmi seamănă leit”. Versurile semnate de Carmen Tania Grigore sunt expresii ale eului frisonat de dragoste.>>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Eugen Dorcescu:,,Anthropos— ergon”

Frumos şi pur, aşa ca la-nceput,

Mă aflu pe un ţărm necunoscut,

Un ţărm rotit din zare până-n zare

Cu vânt amar, cu scoici, şi-n depărtare

Cu argintate, tulburi estuare.

Mi-s zilele şi casa de nisip ;

Nici nu mai ştiu : sunt chip, sunt arhetip ?

Când trupul meu se-apleacă peste unde,

Cel din adânc tresare şi se-ascunde —

Şi totuşi, fără caznă, mă regăsesc oriunde.

Căci între împrejuru-mi şi suflet nu-i nimic :

Nu pot şi nu încerc să le despic

Cerul de cer şi soarele de soare,

Marea de mări, uitarea de uitare…

(1982 – 2011)

Eugen Dorcescu

De CLB

POEZIE-Cristina Ştefan:,,POEZII”

contre-jour

la ce oră este plecarea?

.

deschid fereastra

şi mirosul de zăpadă însorită

rupe timp din ţurţuri

săgeţi şi sens transparent

în frig înmuiat

.

banal anotimp cu poezie verde

închid blând tremur de pleoape

peste ocean

iar peste cer

unde este staţia următoare?

>>>>>>>>>>

De CLB

CRONICI, RECENZII, POLEMICI-Melania CUC:,,METAFORE CE ŢIN DE MÂNĂ IDEILE SĂ NU RĂTĂCEASCĂ”

Într-o dezvrăjbire scriitoricească de cea mai  elevată factură, cu cu un simţ al dimensiunilor filososfice dublat de raţiunea jurnalistului care lasă urme pipăibile, dinspre contemporaneitate pentru viitorime, Al. Forin Ţene  aduce în prim planul editorial al începutului de an 2011, o carte cu valenţe ce ţin de cosmosul umanismului.

Portrete ale creaţiei impersonale dar şi accente care vin şi developează elegant obârşia autorului, ba, chiar şi destinul  operelor vizate, sunt  fixate în galeria de istorie literară cu vocaţie idubitabilă. Impresiile de critică literară sunt aprofundate cu raţiune, translatate într-un sistem al valorilor intrisec şi care în paginile cărţii de faţă, devin  documente dublate de metaforă.

Poemul, în sensul de esenţă a ideii de creaţie, – sintagma  pe care  Al. Florin Ţene o exersează în carte, este una ce ţine de instrucţia intelectuală idubitabilă a autorului. Curajos şi frumos în demersul său literar, Al.Florin Ţene leagă stările de dinaintea marelui diluviu-creativ de momentul în care Arta ca noţiune are locul ei, major, în circuitul ideilor care devin Cărţi. Travaliul scriitorului aproape că dispare în tumultul nunaţelor, în aria de propagare a Ideii de unicitate. Generos dar şi incisiv, dulce-amar în cuvântul rostit, autorul străbate lungul şir al cărţilor pe care le-a citit, a scris despre ele focalizând repere care , de cele mai multe ori, scapă cititorului de rând. Obişnuit cu exerciţiul de „evaluare” a unui text,  Al. Florin Ţene lasă impresia unei uşurinţe de exprimare în cadrul temelor pe care le abordează, dar, dincolo de frumuseţea poematică de care da dovadă în exprimare, el demonstrează, cu o bază de date filologice că este printre puţinii umanişti din zilele noastre care are idei personale, care ştie să facă fuziunea între ceea ce se vede, se aude, se scrie în ultima vreme.>>>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Constanţa Abălaşei Donosă:,,SONATA ANOTIMPURILOR”

Mi-e dor, de primăvara crudă,
Cu verde prins ca la cercel
Când totul naşte, prinde viaţă,
Mi-e dor, de primul ghiocel.
.
Mi-e dor, de frunza de mesteacăn.
Mi-e dor, de grânele-aurii;
Mi-e dor, de ochii ierbii-n rouă,
De stropii,  ploii cenuşii…
.
Mi-e dor, de foşnetul pădurii
Cu frunze arămii căzând.
Mi-e dor, de Dunărea ce-şi varsă,
Valu – n malul ei cel sfânt.
.
Mi-e dor, când toamna poposeşte –
Cu gând încendiat, pământul
Cu frunze galbene căzute-n codru,
Şi-n holdă-i pârguit tot fructul.

>>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Cristian NEAGU:,,POEZII”

Clipa dintre noi

Am închis uşa peste chipul tău

În clipa seacă, lipsită de  menire,

Şi am auzit doar plânsul ca un ecou

Al versului în care, te-am numit iubire.

.

Am plecat învins de tinereţea ta

Pe drum cărunt, cu capătul aproape,

Şi chiar dac-am oftat, sau mi-a plâns inima

Prin stinse nopţi,  te vreau şi nu te vreau departe.

.

Am uitat să iau cu mine convulsiile trupului tău neted,

Zbaterea sânilor, câteva săruturi…

De-ţi fac trebuinţă, închide-le în suflet

Sau… lasă-le presărate prin aşternuturi.

>>>>>>>>>>

De CLB

GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ-Elena BUICĂ:,,8 MARTIE-SĂRBĂTOAREA DARULUI VIEŢII”

FRUMOASA LUNĂ MARTIE

-poemul naturii-

A sosit luna martie şi zapada care încă acoperă pământul luat în stăpânire ca în plină iarnă canadiană, nu poate acoperi şi starea de spirit izvorâtă din tainiţele firii, acolo unde se pregăteşte o noua viaţă a lumii vegetale.

Orice înfăţişare ar avea luna martie, cu zapadă sau fără, ea rămâne una dintre cele mai frumoase luni ale anului, în primul rând ca o lună a promisiunilor de mari frumuseţi ale lumii înconjurătoare şi ale trăirilor noastre. Martie ne zâmbeşte chiar din prima zi cu mărţişorul în care se împletesc prin simbolul şnurului, albul purităţii, cu roşul, simbolul dragostei până la jertfă. Bătrânii noştri au mai numit această lună şi Mărţişor. Urmează apoi zilele Babei prin care încercăm să întrezărim cum ni se vor împlini dorinţele în acest an. Dar, cea mai frumoasă zi a acestei luni, rămâne  8 Martie. E ziua în care tumultul  florilor se asociază cu chipul femeii, al frumuseţii şi misterului feminin, al nesecatului sentiment matern, închinat  bunicilor sau surorilor care ne-au înflorit viaţa şi care trezesc în noi  gânduri şi sentimente ce ne înalţă într-o altă ordine, cea a curăţeniei şi frumuseţii sufleteşti.

Imaginea femeii se contopeşte adesea cu cea a iubirii. Fiecare din noi avem nevoie de atingerea blândă şi bună, plină de căldură  a femeii înzestrată de Dumnezeu cu căldura iubirii. Ea este împlinirea în viaţă prin iubire şi dăruire.  Fiecare femeie poartă în ea visul de dragoste care nu se stinge niciodată. Dăruind, femeia este şi ea însetată de gesturi de tandreţe şi  de mângâieri izvorâte din dragoste  care sunt esenţa vieţii de familie şi fără de care viaţa nu ar mai avea nici un farmec.

Ca şi celelalte surori cu care întruchipează primăvara, aprilie şi mai, martie este o lună închinată iubirii şi al altor multe frumuseţi.>>>>>>>>>>

De CLB

ESEU-OLIMPIA BERCA:,,DESPRE LIMBAJUL RELIGIOS”

Editura Universităţii  “Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi a tipărit un masiv şi frumos volum, rezultat al lucrărilor Conferinţei Naţionale  “Text şi discurs religios”,  Ediţia a II-a, din  13-14  noiembrie 2009:  Text şi discurs religios, nr. 2/ 2010. Editori sunt prof. univ. dr. Alexandru Gafton, precum şi  lect. univ dr. Sorin Guia şi lect. univ dr. Ioan Milică, toţi de la Universitatea din Iaşi.

Consultanţii ştiinţifici, academicieni ori profesori, provin din universităţile laice şi teologice  din Jena,  Bucureşti, Iaşi, Sibiu ori Timişoara, savanţi  de frunte, printre care acad. Sabina Ispas, prof. univ. dr. Gheorghe Chivu, membru corespondent al Academiei  Române, prof. univ. dr. Vasile Ţâra               etc.

Cuvântul înainte, semnat de cei trei editori, expune  programul intelectual,  spiritual-religios şi moral al acestui demers. Sunt puse în evidenţă arealul generos al cercetărilor, antrenarea unor domenii importante din ştiinţa limbii  şi  a textului. Totodată, îngrijitorii ediţiei precizează că  investigaţiile sunt strict orientate de perspectiva  creştină (ortodoxă  şi catolică)”.

Volumul însumează 470 de pagini  şi se desfăşoară  (după  un Cuvânt de întâmpinare, semnat de I. P.S. Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pr. dr. Vasile Gavrilă şi Rodica Zafiu, prof. dr. la Facultatea de Litere din Bucureşti) în trei mari direcţii: Traducerea textului  sacru;  Retorica discursului religios şi  Literatura şi sacrul. Tematica este diversă şi, de multe ori, inedită. Autorii, indiferent în ce domeniu se angajează, urmărec modul  în care se realizează  textul sacru şi  se configurează un limbaj specific cu o individualitate distinctă între variantele funcţionale ale limbii – limbajul religios.

Pe de altă parte, reţinem, ca  trăsătură comună şi dominantă a celor mai multe dintre articole, plasarea discuţiilor într-o largă viziune    interdisciplinară, atenta lor punere de acord cu teoriile şi  metodologia studiilor  de ultimă oră. >>>>>>>>>>

De CLB

CRONICI, RECENZII, POLEMICI-Cristian NEAGU:,,FENOMENUL PREVIZIONAR DE SORGINTE POETICĂ, LA ADRIAN BOTEZ”

Studiile academice despre literatura intelectualistă (Elie Faure, Rene Huyghe, Marcel Brion…) ne atrag atenţia că, între două direcţii-generaţii –  antagonice (în cazul de faţă, Vasile Militaru – Adrian Botez), una cultivând intropatia, iar cealaltă obiectivismul structurilor estetice, se păstrează cadrul social-istoric, filtrat prin spiritul cartezianismului, dintr-o scolastică de tradiţie  religioasă, punându-se problema remarcii elementelor afective ale limbajului care, de la Charles Bally încoace, se numeşte stilistică.   Vom porni spre a judeca latura obiectuală, în grad intelectual exprimată, prin care forma lingvistică devine pecete a sintaxei poetice, a multora dintre versurile lui Adrian Botez, de această dată în ultimul său volum, Cartea Profeţiilor (Editura Rafet – 2010) – structurată de cele patru capitole: 1. Cartea profeţiilor, p. 5-44; 2. Cartea glasurilor, gesturilor şi tăcerii, p. 45-87; 3. Cartea descântecelor, p. 89-119; 4. Cartea apocalipsei p. 121-134; în finalul cărţii, există o selecţie a referinţelor critice şi note biografice. Numai un scriitor de rangul domniei-sale ne putea pune în faţa unei situaţii pe care nimeni nu o mai analizează ca raport sau dimensiune, în relaţia emitent-receptor, şi anume: Adrian Botez se adresează cititorului cult, pe cât posibil rafinat,  în mod obligatoriu credincios şi patriot, pentru că orice poem se dovedeşte a fi o construcţie deliberată  – şi astfel îl vom înţelege, numai dacă vom împărtăşi intenţia ce-i stă la bază: „eu nu scriu pentru om – ci pentru stele/ fac semne – fierăstrău la mari zăbrele:/ să nu-mi mai fie,-n noapte,-atât de greu/ să-i strâng – senin – mâna Lui Dumnezeu! […] degeaba tragi cu ochiul pe la geamuri/ degeaba te urcaşi pe-nalte ramuri:/ lucrarea mea – cu zimţi de liberare/ nu e deschisă pentru fiecare” (Pentru cine scriu eu, p.48) >>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Călin DENGEL:,,Hibernală”

Stăpânul e plecat
Și astrul zace în genune
Legat în legi neomenești
Eu pentru el jertfesc tăciune
Și scot din ladă hainele împărătești

Când gerul prinde viața în strânsoare
Și e pustiu și noapte și delir
Din vatra inimii rostesc rugare
Și către stele o ridic în mâini

Bătrânul tată mă așteaptă-n munte
La foc de cetini mă voi încălzi
Un ritm străvechi din tobe bate
Jucând pe ziduri de cetate
Porunca tainică voi împlini

>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Titina NICA ŢENE:,,RUGĂCIUNI DE PRIMĂVARĂ “

SĂ VINĂ PRIMĂVARA

Era o seară calmă cu lună plină,

zăpada  topea tăcerea-n noi, uşor,

un alt anotimp venea ca o lumină

şi  parcă flori de crin pluteau în zbor.

.

Să vină părimăvara cu străluciri de soare

să alungăm cu ele tristeţile din noi

că iarna a fost lungă, zăpada a fost mare

şi am rămas la suflet, precum copacii, goi…

…………….

>>>>>>>>>>

De CLB

EVENIMENT-Al.Florin ŢENE:,,NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI”

Urmare propunerii venite din partea unor membrii ai Comitetului Director al Ligii Scriitorilor Români, începând din acest an, organizaţia noastră profesională va acorda premii autorilor ale căror cărţi au apărut cu un an în urmă.

Acum, datorită faptului că vom acorda premii pentru prima dată, în acest context comisia formată din scriitori, membrii ai Ligii Scriitorilor, a luat în considerare cărţile apărute şi piesele de teatru, din ultima perioadă, de când s-a înfiinţat organizaţia noastră, şi sosite pe adresa Ligii.

Nominalizările s-au făcut indiferent din ce organizaţie profesională fac parte autorii: Liga Scriitorilor, Uniunea Scriitorilor sau alte asociaţii scriitoriceşti. Motivul fiind, că aceste cărţi au fost scrise pentru cititorii români, în interiorul literaturii române, şi nu pentru o anume asociaţie scriitoricească, sau grupare. Din principiu Liga Scriitorilor Români nu agreează partizanatul, exclusivismul şi vedetismul. În continuare prezentăm:

LISTA NOMINALIZĂRILOR PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR

Poezie

1-“Utopia Umbrei “, de Geo Galetaru (Timişoara ).

2-“Alergând după fluturi “, de Gavril Moisa.( Cluj-Napoca).

3-“Dodecareflecţii “, de Raveca Vlaşin.(Dej ).

4-”Ochiul de foc “, de N.N. Negulescu.( Craiova ).

5-“Gânduri la marginea lumii “, de George Baciu (Domneşti ).

6-“Poezii “, de Theodor Echim ( Germania).

7-“Evadare din spaţiul virtual “, de George Roca (Australia)

8-“Cer înclinat “, de Gheorghe Lixandru.(Ploieşti).

Proză

1-“La ţărmul imagini “, de Doina Drăgan.( Timişoara).

2-“Paiaţe “, de Ion Velica.(Petroşani ).

3-“Globul de cristal “, de Elisabeta Iosif.(Bucureşti ).

4-“Loli “, de Iagan Ameih,( Baia Mare).

5-“Cărările destinului “, de Toader T. Ungureanu.( Gherla).

6-“Amintirile ulmilor “, de Pavel P.Filip.( Serbia).

7-“Sonia “, de Iulian Dămcuş.( Gherla).

8-“Colb de sat în raniţă de soldat “, de Ioan Benche.(Cluj-Napoca ).

>>>>>>>>>>

De CLB

INTERVIURI-George ROCA:,,DIALOG PRIN „ZID” CU CRISTIAN BODNĂRESCU

Pe la mijlocul lunii februarie a.c., am primit prin poşta electronică un mesaj care mi-a atras atenţia. Vi-l prezint mai jos.

Bună ziua,

Suntem încântaţi să vă anunţăm relansarea trustului „Zidul”. Dacă  sunteţi interesaţi de: cultură, rock, spiritualitate, psihologie sau medicină naturistă vă invităm să accesaţi site-urile noastre: Ziarul „Zidul” (www.ziarulzidul.ro) şi Radio „Zidul” ( www.radiozidul.ro). Dacă doriţi să vă abonaţi la newsletter-ul nostru faceţi clic pe „subscribe” şi creaţi un cont atât la Ziarul „Zidul” cât şi la Radio „Zidul” (ambele în partea dreaptă a paginii de web). ID-ul de Yahoo Messenger este „radiozidul”. Vă mulţumim şi vă aşteptăm alături de noi în anii ce vor urma.

Toata consideratia,

Echipa Zidul

Am accesat adresele de web recomandate de Echipa „Zidul” şi am aflat foarte multe lucruri interesante. Apoi l-am contactat pe domnul Cristian Bodnărescu, l-am felicitat pentru proiectul „Zidul” şi i-am cerut un interviu. Mi-a răspuns la întrebări cu eleganţă şi promptitudine:

George ROCA: Domnule Bodnărescu, cine sunteţi dumeavoastră şi ce reprezintă trustul „Zidul”? Cine face parte din echipa redacţională?

Cristian BODNĂRESCU: Echipa trustului „Zidul” se prezintă în următoarea componenţă: Delia Palade, psihologul redacţiei, redactorii Livia Popescu şi Cristi Alexandrescu. Eu, Cristian Bodnărescu, sunt redactorul şef şi fondatorul trustului „Zidul”. >>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Constantin Mironescu:,,Poeme”

LA NAŞTERE AM FOST IZVOR

La naştere am fost izvor
Din care bea o căprioară,
Ajunsă-acolo prima oară,
Sedusă de un căprior.
.
Torcând bunica din fuior,
Îmi povestea (a câta oară?)
C-am fost la naştere izvor
Din care bea o căprioară.
.
De mult trecut de Primăvară,
Într-un autumnal decor,
Fumându-mi pipa în pridvor,
Devin romantic într-o seară….
.
La naştere am fost izvor…

>>>>>>>>>>>

De CLB

CRONICI, RECENZII, POLEMICI-Constanţa Abălaşei Donosă:,,CUVINTE SUB FORMA CONFESIUNII”

 Anul acesta pe data de 12 februarie, poetul Valeriu Emilian Gorunescu, a împlinit vârsta de 89 de ani. Cum însuşi mărturiseşte ; „ osânda vieţii mele, a fost dintotdeauna literatura, fiindcă prin orice vremuri, Iisus , în noi naşte doar prin iubire .”
Să scriu despre poetul Valeriu Gorunescu, nu este greu însă nici uşor. Voi spune cuvinte după cuvinte, simple însă pline de multă elocvenţă; toată viaţa , domnia sa şi-a închinat-o scrisului, condeiului, şi sfântului cuvânt .
Valeriu Emilian Gorunescu, este originar din comuna Giurgeni , judeţul Ialomiţa, unde s-a născut în anul 1922, februarie 12. După mai multe peregrinări, familia sa s-a mutat în oraşul Brăila. Aici, Valeriu Gorunescu a urmat cursurile primare, şi liceeale .
În anul 1950, urmează Institutul de Artă Cinematografică- Facultatea de Scenarii, însă nu face o carieră din aceasta, optând în continuare pentru munca în presa scrisă si pentru cultură.A fost redactor la multe ziare din Brăila, Galaţi şi Cluj, cât şi director al unor Instituţii de Cultură.
A scris peste 50 de cărţi de poezie, 5 volume de proză şi a editat 6 antologii sub propia-i imagine. A publicat peste 2000 de articole, reportaje, schiţe literare şi eseuri.
În anul 1955, devine membru al Fondului Literar, iar în anul 1963, devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Deşi foarte cunoscut la Brăila şi nu numai,  pentru intreaga viaţă dedicată culturii, nu pot trece cu vederea să nu spun că personal, l-am cunoscut mult mai târziu; şi prima carte din toate cele scrise până la acea dată, am cumpărat-o spre citire , pe când eu eram elevă în clasa a IX-a de liceu datorită şi faptului,  că marele critic literar Dumitru Panaitescu Perpessicius, tot brăilean , l-a conturat cu formulări lapidare, limpezi „ cum întreaga sa poezie este scrisă sub jurământul credinţei şi al dragostei.
>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Florica BUD:,,POEME”

COLBUL POLIMORF AL IUBIRII

iubeşte-mă

căci am primit tainic

asemeni unui căţel de pripas

diabolică dezlegare.

târăşte-mă

în colbul polimorf al iubirii

amăgindu-mi credinţa

că în locul desfătării

pândeşte disperarea.

mângâie-mă

de ştii să striveşti inerţii

cu mâini nelegate

citindu-mi în ochii

ce au deplâns rimelaţi

când verde când albastru

impăcarea cu sine.

singură şi fiinţă ce abil strivită

între un da.da şi un… nu.nu

acceptă ofilind margarete

înştiinţarea de plată.

>>>>>>>>>>

De CLB

ANIVERSARE-Elena BUICĂ (Canada):,,ANIVERSĂRI SPECIALE – PROIECTE CULTURALE”

Puţine sunt ocaziile noastre în care putem să trăim  bucuria înaltă a unor întâlniri aşa cum a fost cea prilejuită de sărbătorirea celor 90 de ani ai cunoscutului om de cultură Ovidiu Creangă din Toronto. L-a mângâiat Zâna cea bună când i-a hărăzit venirea pe lume în ziua când oamenii sărbătoresc cel mai frumos şi nobil sentiment, cel care stă la  baza vieţii, iubirea, ziua de 14 februarie. Înaripatul sentiment al dragostei i-a adus din cele patru zări ale lumii alese cuvinte împletite în urări şi felurite felicitări, de la cele mai înalte autorităţi canadiene, dar şi de la oameni obişnuiţi de aici, din ţară şi de pretutindeni, pentru o viaţă pe care fiecare şi-ar dori-o asemenea. Iubirea, în forme foarte felurite de manifestare, a făcut să-i inflorească inima, să-i vibreze casa şi să i-o umple de oameni apropiaţi care au ţinut să-l îmbrăţişeze. Şi frumoasa lui casă a aşteptat numeroşii săi oaspeţi cu bucurie, cu flori, cu bunătăţi de tot felul, cu diplome de onoare puse în rame cu care s-ar putea mândri orice pretenţios pământean, cu felicitări şi ornamente, iar în prag cu sărbătoritul, încojurat de cei dragi ai casei, zâmbindu-le cald şi emoţionat.>>>>>>>>>

De CLB

CONCURS-REZULTATELE CONCURSULUI DE POEZIE Poveste de iarnă, febr.2011

Desfăşurat în cadrul Cenaclului Lira21, concursul Poveste de iarnă a fost jurizat de 8 importanţi scriitori şi critici literari după criterii lirice riguroase. Componenţa juriului, de prestigiu în domeniul cărturăresc, a dat concursului atestare iar concurenţilor imbold de întrecere în a scrie de calitate lirică. Jurizarea a fost onorantă şi incontestabil profesionistă:
prof dr. Olimpia Berca, prof. dr. Eugen Dorcescu, scriitorul Vlad Turburea, scriitorul Paul Blaj, scriitoarea Elisabeta Iosif, Petru Scutelnicu( Revista Plumb), scriitorul Gheorghe Rechesan, prof.dr. Nicoleta Milea.
Media notelor acordate a clasificat câştigătorii premiilor I, II şi III, după cum urmeză:

PREMII JURIU

LOC I – poezia Omul zăpezilor voastre – MARINA POPESCU
LOC II – poezia Iarna, Ralu – CRISTINA ŞTEFAN
LOC III – poezia Acuitate în anotimpuri mai sonore decât par – MIRELA BĂLAN

În afara votului juriului, membrii Cenaclului Lira21 au votat poeziile preferate in sistem de vot direct pentru locurile I, II şi III.

PREMII LIRA21

I- CRISTINA ŞTEFAN -POEZIA Iarna, Ralu
II- MARINA POPESCU -POEZIA Omul zăpezilor voastre
III- DANIEL DOBIRCIANU -POEZIA Ai fost odată iarnă

>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Georgeta Olteanu (Arienne Bertin):,,POEZII”

Când himerele…

Când himerele devin realitate,

Glasul înfiorat al tăcerii

cutreieră pe cărările fără oprire

ale vântului,

pe imensitatea fără hotar

a cerului,

celebrând clipa visării împlinite.

Coame de lumină

străfulgeră

nopţile obosite,

spulberând îndoielile

din ceaţa depărtării fără întoarcere.

>>>>>>>>>

De CLB

POEZIE-Nicolae NICOARĂ-HORIA:,,ELEGII DE PRIMĂVARĂ”

ELEGIE DE PRIMĂVARĂ

E Martie de-acum, ce-ţi pasă!

La tine-i cald şi-i vreme bună,

Nicio tristeţe nu te-apasă,

Nicio risipă nu te-adună…

.

Eşti precum Marea Galileii

De chipul lui Iisus flămândă…

Să-ţi râdă-n suflet ghioceii

Cu floarea sfântă şi plăpândă!

.

Înmugureşte-n mine zborul

Din Rugăciunea ta înaltă,

Dezleagă-mi de îngheţ izvorul

Şi-n DOR să curgem laolaltă!…

>>>>>>>>>

De CLB

CRONICI, RECENZII, POLEMICI-Constantin ZĂRNESCU:,,DESTINUL LITERAR AL LUI TOADER UNGUREANU”

Constructor laborios de subiecte ample, în linia înaltei tradiţii a prozei moldoveneşti, dl. Toader Ungureanu a scris şi publicat, după Revoluţia din Decembrie 1989, pe lângă volumele de poezie:  MI-E DOR (2001); GÂNDURI PENTRU PRIETENI (2002); ŞI STROPII GREI (2005); LA COLŢ DE UITARE (2007),  o serie de volume de proză, care i-au adus recunoaşterea publică, din partea cititorilor şi a criticilor literari; povestiri, schiţe, nuvele – le vom enumera cronologic: REGĂSIRI ÎN TIMP (2000); SUB SEMNUL SCORPIONULUI (2004); NU AŞTEPTA LUNA MAI (2007); CONDAMNAT LA VIAŢĂ (2007); ŞI VISELE POT FI TRĂITE (2008); DRAGOSTE ŞI DURERE (2009); AL CINCILEA ANOTIMP (2010).

Dovedind o fidelitate de excepţie faţă de editura clujeană NAPOCA STAR, Toader Ungureanu a continuat să publice, conturându-şi şi împlinindu-şi destinul literar (şi) romanele: RĂTĂCITORUL (3 volume: TRIUMFUL VIEŢII, DESTINUL, DINCOLO DE HĂŢIŞURI, ÎN 2006); apoi romanul mitic şi politic DE DRAGUL OCHILOR TĂI (2010), fiind partizanul unui stil stufos şi creatorul unor teme obsedante, seriale, gândite trans(moden), în jurul destinului omenesc – surprins ca „întortocheat labirint al vieţii”, cu „aventuroşi eroi”, ce reuşesc  „să tragă viaţa şi soarta – pe sfoară”, sclavi ai unor trude şi sacrificii aleatorii, nu de puţine ori pândite de vremi şi conjuncturi, primejduite de inutilitate socială şi derizoriu.

Traseele complexei vieţi omeneşti sunt reprezentate de dl. Toader Ungureanu, plastic, „asemenea unei jungle”, iar destinele personajelor, în tranziţie postcomunistă „asemenea unui  second hand”. Ca psihologie, întâlnim o anume plasticitate  barocă; şi îngroşate şi ironice contururi ale concepţiei auctoriale.>>>>>>>>>>

De CLB