Lucian DUMBRAVĂ:,,O NOAPTE PERFECTĂ”

Era o seară bântuită de nori, picuri reci de ploaie şi de starea mea de deprimare. Nu era o simplă stare indusă de o toamnă târzie şi nici vina acelor planete ce se intersectează, influenţând bioritmul anumitor indivizi. Eu suferisem un eşec în dragoste! Pare banal? Poate, dar eu am iubit-o cu adevărat pe Tania. Da, am iubit-o! De câteva zile mă zvârcoleam nebun, simţind că mă înăbuşă deznădejdea, şi ideea sinuciderii îmi dădea târcoale ca o hienă, urmărind, cu colţii rânjiţi, clipa când aveam să cad pradă disperării.


M-am oprit brusc în mijlocul străzii pustii. De ce aş fi mers acasă? Nu mă mai aştepta nimeni acolo! Tania, iubita şi frumoasa mea Tania, plecase! M-am aşezat pe bordura trotuarului. Se formaseră mici pârâiaşe pe marginea străzii şi acum îmi inundau pantofii. Am zâmbit… Dintr-o scuzabilă neglijenţă, îmi pusesem o încălţăminte uşoară, de vară. La câteva blocuri distanţă, se auzea sunetul strident şi enervant al unei sirene oficiale; o pereche de tineri trecu grăbită pe lângă mine, înghesuindu-se sub o umbrelă şi aruncându-mi priviri dezaprobatoare.


Am încercat să-mi aduc aminte ce anume s-a întâmplat atunci; ce anume a provocat ruperea relaţiei mele cu…?  Probabil că nu a fost ceva anume sau vreun moment dat. Poate că totul a venit pe parcurs, distanţându-ne unul de celălalt fără să ne dăm seama şi, când ne-am trezit, a fost prea târziu… Dispăruse, în ultimul timp, orice fărâmă de romantism. Deveniserăm placizi şi… casnici. Serviciul ei era cauza! Se-n-torcea acasă mereu obosită, arborând faţă de mine o atitudine aproape ostilă, refractară la orice subiect de conversaţie în care încercam să o atrag. Şi totuşi, am iubit-o cu toată fiinţa mea! Am adorat-o în cea mai pură stare de idolatrie!
>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

ANUNȚ-Anca GOJA:,,A X-A EDIŢIE A FESTIVALULUI NAŢIONAL DE SATIRĂ ŞI UMOR „ZÂMBETE ÎN PRIER” DE LA VIŞEUL DE SUS”

Până în luna martie 2012, umoriştii români îşi pot trimite creaţiile la concursul de epigrame, concursul de parodie şi concursul de volum organizat în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Naţional de Satiră şi Umor „Zâmbete în Prier”, care va avea loc la Vişeu de Sus în perioada 21-22 aprilie.

Temele concursului de epigrame sunt două:

  • „Lenea e cucoană mare/ Care n-are de mâncare” (3 epigrame)
  • „Şcolarul” (2 epigrame) Cuvântul trebuie să apară obligatoriu în catrene.

Pentru concursul de parodie, concurenţii vor pritoci o parodie la poezia „Cântăreţi bolnavi” de Lucian Blaga.

În cazul ambelor concursuri, lucrările vor fi trimise în trei exemplare cu motto şi plic închis, în care se vor arăta identitatea, adresa şi datele de contact, până cel târziu în data de 23 martie, pe adresa:

Lucian Preţa

Casa de Cultură

str. 22 Decembrie nr. 3

Vişeu de Sus, judeţul Maramureş

cod 435700

cu specificaţia „Pentru concursul de epigrame” sau „Petru concursul de parodie”. La concursul de volum, inclusiv antologii, pot participa volumele de umor (epigrame, fabule, proză scurtă etc) tipărite în perioada aprilie 2011 – martie 2012. Lucrările vor fi trimise în două exemplare până în data de 15 martie, pe aceeaşi adresă, cu specificaţia „Petru concursul de volum”.>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Georgeta RESTEMAN:,,Ion VANGHELE :POEME – VISUL LICORNULUI (1)”

ORAŞUL MEU CU STRĂZILE DOMOALE

 

Oraşul meu cu străzile domoale

Pierdut prin vremi şi umbre de castani,

De câte ori eu am trecut agale

Îmbătrânind cu tine-atâţia ani.

 

Cu ochii goi privesc biserici moarte

Şi cu beţii lila de liliac

Îngerii-şi plâng aripile lor boante

La începutul curgerii de veac.

 

Oraş în care plânge-n vreme praful

Văpăile nocturne de tramvai,

Aicea îmi trăiesc tăcut păcatul

De vechi iubiri din nopţile de mai.

 

>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Lavinia IANCU:,,JURNAL LONDONEZ (8)”

Distinşi cititori! A trecut aproape o lună de când nu am mai scris. Adevărul este că mi-am cam ieşit din ritm aşa că e cazul să îl reiau încetişor. Nici nu ştiu cu ce să încep pentru că sunt multe de povestit de la ultimul mei „jeleu” (rog a se citi JeLe… adică „Jurnal Londonez”!) Am să încep cu subiectele în ordinea importanţei lor pentru mine.

Un loc de muncă promiţător

După cum v-am relatat în JL7, mi-am găsit de lucru la un salon de cosmetică din centrul Londrei. De fapt ei m-au găsit pe mine! S-a aplicat principiul „Lanţul Slăbiciunilor”, adică la patroana acestui salon a pus o vorbă bună (thanks!) o doamnă poloneză, patroana unui alt salon de coafură, care era prietenă cu „un bun samaritean” (thanks again!) şi pe care îl cunoscusem printr-o prietenă… fiind şeful acesteia, adică „bossul” acesteia la Londra (many thanks to both of Them!). Deci, am stabilit o zi de interviu unde am dat şi o probă practică şi chiar în aceeaşi zi s-a şi hotărât „destinul” viitoarei cosmeticiene. Adică al meu! Dar totuşi trebuie să execut o perioada de probă timp de o lună… şi fără să ştiu care o să fie rezultatul acesteia, am simţit nevoia să merg la doamna poloneză (alt bun samaritean!) şi să-i ofer o cutie de ciocolată cu toată recunoştinţa mea balcanică. Am observat că s-a bucurat mult de atenţia acordată şi chiar nu s-a aşteptat deloc la aşa ceva. Însă eu am simţit nevoia să-i mulţumesc.

Pot să vă spun că sunt foarte mulţumită de noul meu loc de muncă, de colegi, de şefi…  Chiar sunt nişte oameni minunaţi cu toţii! Pentru mine e atât de important să merg la servici cu drag, iar asta… chiar mi se întâmplă zilnic. Chiar e de necrezut cum pot veni de la servici cu fruntea descreţită şi doar oboseală fizică să o resimt… foarte plăcut.  Cam acestea fiind cele bune voi trece din nou la un subiect mai delicat pentru mine şi anume… acelaşi număr magic mult discutat, fiorosul NINO!

>>>>>>>>>>>

De CLB

Concursul FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL DE POEZIE ȘI EPIGRAME ,,Romeo și Julieta la Mizil”

Premiile au fost acordate astfel:

La secţiunea POEZIE:

°Marele Premiu „George Ranetti”:

Văsieş Oana, din Bistriţa Năsăud

°Premiul „Grigore Tocilescu”:

Ciumărnean Carmen, din Zalău

°Premiul Agatha Bacovia:

Grosu Delia, din comuna Comişani, Dâmboviţa

Menţiuni:

Petre Violeta, Grosu Delia, Lăcătuş Andreea, Lăzărescu Marius, Lupu Cătălin, Lăcătuş

Andreea, Lupu Cătălin, Vîju Cornelia, Hancer Aida, Lucaci Sorin, Mureşan Monica,

Ologu Mihai, Lupaşcu Ana Maria, Bitere Silvia, Lazăr Denisa, Stan Denisa, Bivol Zina.

EPIGRAME

°Marele Premiu „George Ranetti”:

Constantinescu Nicuşor, Bucureşti

°Premiul „Grigore Tocilescu”:

Gheorghe Gurău, Galaţi

°Premiul “Agatha Bacovia:

Vasile Vajoga, Iaşi

 

°Menţiuni:

Janet Nică, Bârzu Vasile, Moldovan Constantin, Ion Roşioru, Ghiţă Laurenţiu, Lică Pavel, Panduru Marinică, Slavu Petronela Vali, Bălăceanu Gheorghe, Ilişiu Eugen, Ion Diviza, Ion Moraru, Iştoc Virgil, Manole Vasile, Fârte Ioan, Martin Viorel, Miloş Petru, Zeană Corneliu, Ianuş Emil, Norea Dan, Hodaş Ioan, Riti Ionel, Ruse Ion, Bădărău George, Brumă Petru, Buzea Magdalena, Calotă Rodica, Larco Vasile, Petrone George.

De CLB

Ligya DIACONESCU:,,UN NOU CONCURS INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ ORGANIZAT DE REVISTA STARPRESS ”

REVISTA INTERNAŢIONALĂ” STARPRESS” (www.valcea-turism.ro) organizeză  CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ  PENTRU ROMÂNII DIN ÎNTREAGA LUME, „STARPRESS 2012”

– La 1 februarie 2012 Revista Internaţionala STARPRESS (www.valcea-turism.ro)  lansează CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE  PENTRU ROMÂNII DIN INTREAGA LUME „STARPRESS” 2012 ediţia a lll -a ( concurs  organizat din doi in doi ani – prima ediţie, 2008, ca şi cea de-a doua, 2010, bucurându-se de un real succes, reuşind să descopere talente ascunse şi să reunească iubitorii de frumos de pretutindeni).

– In acelaşi timp , organizează  CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE PROZĂ PENTRU ROMANII DIN INTREAGA LUME „STARPRESS” 2012 – ediţia l.

Concursul Internaţional de poezie şi proză STARPRESS 2012 se desfaşoară în parteneriat şi colaborare cu peste 70 de ziare, reviste, posturi de radio şi televiziune din diaspora şi România, în PERIOADA 01.02.2012 – 01.06.2012.

PREMIILE CONSTAU ÎN SEJURURI ÎN RENUMITE STAŢIUNI TURISTICE ROMÂNESTI ( Mamaia – HOTEL SIRET- 2 premii, Eforie Nord – HOTEL CASA ANDREI 1 premiu, Pensiune BAR- PYRAMID – VILA RODICA – 1 premiu, Jupiter – HOTEL RIO – 2 premii, Mangalia CASA SAVETA GEORGESCU – 1 premiu şi OBIECTE).

Fiecare  premiu constă în câte un sejur pentru două persoane (câştigatorul fiind insoţit de câte o persoană dragă  în sejur, ca şi la ediţiile precedente).>>>>>>>>>>>>

De CLB

Eugen EVU:,,ION PACHIA-TATOMIRESCU – UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI”

Mic coment la trei poeme semiotice

 

Faţă de scriitura poliedristă (crustalogică!) – a unui avid de cunoaştere, trepidînd între raţionalism şi protocronismul aparent repausat, recent resurect, cel pripit taxat de N. Manolescu drept „confiscabil ideologic” (1991), încerci savoarea lecturii mai ales din astfel de scrieri, Ion Pachia-Tatomirescu fiind un magister ludi greu de situat între livresc, ironismul postmodernist şi enciclopedismul suprasaturaţie intelectuale; în opera sa de cercetător şi istoric, pare a fi al unei vocaţii (şi este!), iar poezia – cvasi-ludică, – îi este un exerciţiu catarsic, marjînd pe calambur, lexic impregnat de livresc, pe urzeala mito-poetică a originismului, apelînd la un procedeu interferent: revelaţie mistică – revelaţie strict ştiinţifică: de unde efectul „coandă” al lexemului colateral, impresia extragerii din orice a semnificaţiei latente în Limbaj: vorba sa „dansul fotonilor” (fie al tahionilor sau quarcilor!), energetism sadea, de o savoare aparte: „Bucuria corului/ de vrăbii – razele/ taie geamul/ cu infinite ace-pliscuri/ de diamante/ de la gureşele/ dezlănţuitoare/ de fotoni…/ Dincoace de ferestre, Verbul/  calcă ţanţoş, până-ajunge/ în marginea ninsă,/ de unde-naintează prudent,/ pe partea de-argint-viu, carosabilă, logosabilă/ şi verbos-abilă/ a hârtiei,/ făcîndu-se apoi nevăzut/ printre hematiile/ din auriculul drept/ al Poemului..” ( subl. n).

>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Octavian Lupu:,,PUTEREA CONTEXTUALIZĂRII ÎN DOBÂNDIREA CONTROLULUI EMOŢIONAL”

Să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne închipuim că suntem undeva, pe malul mării, ascultând zgomotul plăcut al valurilor ce se izbesc de ţărm, simţind briza ce vine dinspre larg cum ne mângâie faţa şi observând razele soarelui răsfrânte blând din spatele unor nori pufoşi pe un cer de un albastru curat. În faţa acestui peisaj ce ne răsfaţă simţurile, ar fi interesant să exprimi ceea ce trăieşti, impresiile care te străfulgeră uneori sub pecetea tăcută a liniştii, iar alteori prin aglomerarea nedesluşită a gândurilor sub forma unor impresii şi amintiri felurite.

Lăsând acum acest decor maritim, să ne imaginăm că suntem deodată undeva, pe culmea unui munte, privind cum se desfăşoară sub noi maiestuos o vale flancată de pâlcuri de păduri verzi, bogate în frunziş, observând răul care se rostogoleşte tumultuos trecând peste stânci şi trunchiuri căzute de copaci, croindu-şi drum către orizontul de dincolo de limita la care cerul se uneşte cu pământul. Şi în mijlocul acestei naturi care vibrează în şuieratul vântului puternic venind de la mari înălţimi, ai simţi cum tot interiorul tău se goleşte de tensiunile acumulate de-a lungul vieţii, cum erupe plină de forţă furia împotriva nedreptăţilor îndurate, alternată de clipe de linişte când totul devine misterios de tăcut, dar plăcut deopotrivă, ca o dulce împăcare finală a tuturor lucrurilor.

În continuare, să ne imaginăm că suntem într-un oraş aglomerat, prăfuit, cu străzi întortocheate, unde oameni şi maşini se amestecă în neorânduială, zămislind o ţesătură plină de angoasă şi grabă, care nu îţi oferă nici un fel de reper interior faţă de care să experimentezi repausul. În trepidaţiile sonore generate de zeci de mii de motoare şi din tot felul de agregate, trăind în mod industrial în fiecare zi, copleşit de tensiune şi teamă într-o lume lipsită de predictibilitate, simţi cum sentimentul de confuzie devine tot mai dramatic, mai copleşitor, până când ai impresia că va exploda ceva în interiorul tău, că nu vei mai putea suporta această forţă de torsiune emoţională pusă asupra ta.>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Daniela GÎFU:,,I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA ”

Timpul zboară şi, odată cu el, ne zorim şi noi la cele bineplăcute şi nemuritoare. Ne aflăm la un an de zile de când Înaltul, cum îi spuneau clujenii, sfătuitorul nostru spiritual, I.P.S. Bartolomeu Anania, a primit un bilet de călătorie. Doar dus. Destinaţia: Împărăţia Cerului.

Mereu cu slova în faţă, (re)lecturând-o sau (re)zugrăvind-o cu cuprindere, se încăpăţâna să nu cunoască prea mult odihna. Asemenea celor dăruiţi cu bunăştiinţă, curăţenie sufletească, sanctificaţi, după o vreme, de noi cei ce-i urmăm. Nu ne rămâne decât să ne aplecăm asupra scrierilor sale, generoasă zestre lăsată spre cuminţirea mirenilor mâhniţi, nostalgici, îndureraţi, suferinzi, îndoiţi, desnădăjduiţi, revoltaţi, umiliţi, înlăcrimaţi, rugători, regăsiţi, bucuroşi, extaziaţi, îmbunaţi, toleranţi, generoşi, încrezători… Opera lui Bartomeu Valeriu Anania trezeşte stări de spirit încărcate de semnificaţii, amintindu-ne, totodată, de mărturisirile făcute nouă înşine sau/şi celor hărăziţi să ne asculte înspre îndreptare şi îngăduinţă cerească. „Dacă omul dintotdeauna şi-a simţit lăuntrul adiat de fiorul sacru, avem toate motivele să credem că nici adierile artei nu i-au fost străine” – scria în Introducerea la Cartea Psalmilor[1], eruditul comemorat acum de noi.

Timp de 18 ani, în calitatea sa de Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului şi, din 25 martie 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania[2] şi-a dus la împlinire toate cele dictate de conştiinţa duhovnicească. Afla-vom multe dintre aceste permanente osteneli pe care a fost nevoit să le îndure Părintele nostru încă din frageda-i tinereţe, chiar din memoriile sale[3].>>>>>>>>>>>

De CLB