NUMARUL 48

redactia

Reclame
De CLB

Elisabeta IOSIF: CARAGIALE ŞI EPOCA SA

Ion Luca Caragiale a fost  cel mai mare creator de tipuri, de personaje  în dramaturgia română.  Este situat printre  marii comediografi ai lumii şi printre posesorii unor portrete, caricaturi realizate de cei mai mari artişti plastici de talie mondială, “Colecţia Caragiale”  însumând 3000 de lucrări.2013-02-12_200446

În primul deceniu al secolului trecut, un juriu format la Teatrul Naţional Bucureşti din  care făceau parte Vasile Alecsandri, B. P. Haşdeu, Titu Maiorescu , Grigore Ventura şi V. A. Ureche îl premiază pentru piesele sale    D-ale carnavalului, O noapte  furtunoasă şi Năpasta. Să ne amintim, că se luptase cu editorii pentru respectarea în Năpasta a  textului integral, a ortografiei şi a punctuaţiei.

La sărbătorirea a 25 de ani de activitate literară (1901) prietenii  i-au oferit : o călimară de bronz, un ceasornic de buzunar, o pană de argint şi un tablou pictat de I.V. Voinescu,  tipărindu-se un număr festiv de revistă, unic, pe 8 pagini, cu titlul “CARAGIALE”, în care erau texte şi poezii semnate de aceştia. Titu Maiorescu , deşi certat fiind cu el , scria :

 „Convingerea ce o am despre Caragiale este că are una dintre cele mai vioaie inteligențe ce le poate produce natura, eclectic, bună memorie, momente în care această extraordinară vibratilitate celulară a materiei cenușii din creieri îl scoate mai presus de el însuși și-l face capabil de scrieri literare de mare valoare. Din cauza acestei părți a lui eu închid ochii la toate celelalte, pe care însă le cunosc”.

A mai fost un moment de sărbătoare,  la împlinirea a 60 de ani de la naştere(1912), răspunzând urărilor făcute de prieteni cu câteva rânduri semnificative :“ Trăiască frumoasa şi cumintea limbă românească. Fie în veci păstrată cu sfiinţenie această scumpă carte-de boerie- a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie.”

Acest geniu al creării situaţiilor dramatice şi al limbajului din unghiul comicului , aflat printre marii comediografi ai lumii, devine membru post mortem al Academiei Române.

Deşi s-a încercat de-a lungul anilor să se realizeze un “Festival Caragiale”, acesta există doar pe internet. Anul 2012, “Anul Caragiale” (deşi au fost câteva festivităţi) nu s-a transformat într-un an al unui festival naţional. Nici în luna naşterii sale, februarie 2013,  n-au fost create asemenea evenimente.

Nicolae IORGA spunea  “unde dezbină legea, uneşte cartea, lumina”. Fie ca lumina cărţii lui Caragiale,  să ne unească în viitor într-un acelaşi gând!

De CLB

Ştire literar-culturală

Poetul timişorean EUGEN DORCESCU este prezent, cu ample eşantioane din creaţia sa, în monumentala ANTOLOGÍA POESÍA UNIVERSAL: MÁS DE 9.100 POETAS DE 175 PAÍSES – Editor: Fernando Sabido Sánchez, Madrid, 2012.  Autorul acestei enciclopedice Antologii, Fernando Sabido Sánchez, scriitor şi pictor abstracţionist, bine cunoscut şi foarte apreciat în întreaga lume hispanică, a  reţinut din opera lui Eugen Dorcescu  texte aparţinând volumelor Poemas del Viejo – Poemele Bătrânului (traducere: Rosa Lentini), Elegías de Bad Hofgastein – Elegiile de la Bad Hofgastein (traducere: Coriolano González Montañez), o inedită, Añoranza (“Nostalgie”, tălmăcită de Coriolano González Montañez), şi poema de mare circulaţie O arhiamintire, versiune engleză de Paul Abucean (An Arch-Remembrance, descoperită, probabil, pe Internet).

Eugen DORCESCU

1

frumos şi pur, aşa ca la-nceput,DORCESCU-Eugen2-wb

Mă aflu pe un ţărm necunoscut,

Un ţărm rotit din zare până-n zare

Cu vânt amar, cu scoici şi-n depărtare

Cu argintate, tulburi estuare.

Mi-s zilele şi casa de nisip;

Nici nu mai ştiu: sunt chip, sunt arhetip?

Când trupul meu se-apleacă peste unde,

Cel din adânc tresare şi se-ascunde —

Şi totuşi, fără caznă, mă regăsesc oriunde.

Căci între împrejuru-mi şi suflet nu-i nimic:

Nu pot şi nu încerc să le despic

Cerul de cer şi soarele de soare,

Marea de mări, uitarea de uitare

De CLB

Virginia Paraschiv: IERBURI ÎN PÂRG – REFLEXII DUPĂ LANSAREA DE LA CLUJ Publicat de Emanuel Pope

PORŢILE NORDULUI

IERBURI ÎN PÂRG –  REFLEXII DUPĂ LANSAREA DE LA CLUJ

Joi, 31 ianuarie 2013, la Cercul Militar din Cluj, orele 17, s-a petrecut un eveniment care nu poate fi 2013-02-11_230214cuprins în cuvintele obişnuite ale unei ştiri culturale. Au dat” ierburile în pârg”, adică s-au copt fructele maliţiei adolescentine a unor autori, precum urmează: DIANA FRUMOSU, DORU EMANUEL ICONAR, OANA CRISTINA BĂNUŢĂ,  ROXANA LISANDRU, MARIA FĂRÂMĂ, EMA ROTARU,  OANA OJICĂ, ELLA ENESCU, BIANCA PETCU , IULIA SMARANDA IOANA NEAMŢAceşti tineri s-au adunat sub scutul unui antologii de poezie şi proză, IERBURI ÎN PÂRG, Editura Transilvania, 2012, volum editat în COLECŢIA CITITOR DE PROZĂ, coordonată de EMANUEL POPE, fratele mai mare al temerarilor autori. Din CV-urile transcrise cu dezinvoltură în structura cărţii, se deduce că domnişoarele şi domnii adunaţi buchet în susnumitul volum, sunt 2013-02-11_230139 dedaţi la ştiinţă şi învăţătură de carte, o  preocupare vocaţională arhaică  şi ieşită din uzul naţiunii manelizate, tinerii învaţă cu o sârguinţă dezarmantă, înfruntând autoritarismul şcolii tutelare ,  chemarea de sirenă a străzii, zgomotul şi furia autorilor decadenţi şi premiaţi oficial, poveţele de bine şi de oportunitate acomodantă cu cerinţele pragmatice de succes, susurate sfătos maternal şi paternal. Nu numai că învaţă, dar au îndrăzneala să-şi aleagă obiectul învăţăturii, citesc ce vor ei, scriu cum vor, literatura este pentru ei reflexie, confesiune , prospecţie psiho-socială, mărturie despre nimicul reprimant al societăţii româneşti. A2013-02-11_230041ltminteri sunt prietenoşi şi sinceri, sunt critici fără să fie negaţionişti, şi mai ales au o superbă modestie, nu se cred nici genii nici neînţeleşi, ei ştiu una şi bună, că prin scris devin nemuritori. Prefaţatorul de volum, domnul Al. FLORIN ŢENE, afirmă cu fermitate, parafrazându-l pe EMIL CIORAN: Când valorile  pentru care luptă aceşti tineri talentaţi se cristalizează într-o adevărată lucrare de artă, atunci acei tineri s-au integrat în devenirea culturală.

>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Teo Cabel: VÂRSTA FRAGEDĂ FILON DE POEZIE MATURĂ

            Ana Maria Gîbu ne invită să ne bucurăm, alături de ea, de intensitatea cu care trăieşte, prin mirajul poeziei, un adolescent de 15 ani minunile vieţii înmugurite din fiorul sentimentelor. O adolescentă deosebită, pot să spun, cum sunt mulţi dintre tinerii liceeni care iubesc literatura. Nu este o particularitate, ci o şansă, faptul că a fost remarcată şi promovată la Buzău, unde a declarat că este „a doua casă” pentru ea.2013-02-11_230535

Câştigătoarea concursului „Arc de suflet peste timp”, organizat de Fundaţia Academică „Vasile Voiculescu”, şi-a lansat, alături de prieteni, Luminiţa Zaharia (cenaclul Lira 21), venită de la Bucureşti pentru a o sustine, tatăl său, bunica,  scriitori şi oameni de cultură buzoieni, pe 23 noiembrie, volumele „Blestemaţii” şi „Regala”.

„Blestemaţii” este o carte în care fantasticul devine real, iar lupta pentru existenţă, ca întotdeauna, are o miză şi nu precupeţeşte nici un efort, nici chiar riscul jertfei supreme. Eroii sunt rezultatul unui experiment eşuat,  care vor să li se recunoască dreptul la viaţă. Este interesantă promovarea ideii de lider. Finalul este concluzia că orice lucru pe care îl doreşti  şi poţi lupta pentru el se împlineşte dacă ţtii să-ţi foloseşti capacităţile şi să ţi le apreciezi la adevărata valoare.

”Regala”, deşi are o grafică ce aduce chiar de pe copertă cu poveştile copilăriei, nu este aşa. Îmi cer scuze, dar o să mă refer doar la poezia Anei Maria, deşi volumul este un tandem realizat cu domnul George Filip, din Canada.

Autoarea nu îşi ascunde vârsta, ba chiar ne dezvăluie : „am voie încă să mă joc / de-a v-aţi ascunselea / printre oglinzi // din sala de bal / se aude primul acord // duc / felinare aprinse / celor care fabrică umbre”. Tocmai am asistat la trecerea în adolescenţă, unde se aude primul acord al balului (ANOTIMP PRIN CUVINTE NECITITE).

>>>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Elisabeta IOSIF – Dialog la o „cafea cu zâmbet de rebelă”

E. Iosif – Încerc beau „cafeaua de dimineaţă”, stând la „taifas” cu adolescentina poetă, Ana Maria Gîbu, (15 ani), ascultând  povestea unui titlu acroşant, ce este dat celui de al doilea său  volum de poezii, apărut la vârsta de 14 ani. 2013-02-11_230731

A.M.Gîbu – Volumul de poezii despre care aţi amintit a văzut lumina tiparului cînd am împlinit 14 ani şi a fost darul primit de la poetul George Filip, din Canada. În poeziile din acest volum am cuprins lumea mea de la 12- 13 ani, plină de întrebări, impresii, stări de emoţie, de avânturi, de coborâşuri, de nelinişti şi griji specifice perioadei sfârşitului de copilărie şi trecerii spre adolescenţă. Cartea a primit acest titlu după una dintre cele mai dragi poezii ale mele, fiind un autoportret în care m-am folosit de privirea mamei, în care am fost şi voi rămâne o rebelă, atât în poezie cât şi în viata.

 

 E.I. – Aşadar ai început cu poezie dar în aceeaşi măsură te-a atras abordarea dialogului, creionând personajele unei  proze fantastice sub titlul „Blestemaţii” (2012). Ce gen preferi în continuare?

A.M.G. –  Scriu poezii de la vârsta de 8 ani  iar proză,  cam de vreo trei ani. Pot afirma că, acum, ambele genuri mă atrag la fel de mult…. De aceea,  nu ştiu exact care va fi următoarea carte. Poezii pentru o altă carte am, al doilea roman este în lucru, iar manuscrisul “Dintr-un vis…în altul” este gata de mult. S-ar putea, ca recentul premiul III, obţinut la concursul organizat de Cenaclul literar online “Lira 21” la categoria proză scurtă, să decidă ce carte va apărea prima!

>>>>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Virginia Costeschi – Yann Martel: „O carte bună îți mișcă inima și îți stimulează mintea“

  • 2013-02-11_225906Când a scris Viața lui Pi, Yann Martel a făcut  o călătorie în India. Nu a ales această țară pentru că dorea să descopere hinduismul, ci pentru că, probabil, un loc exotic i-ar fi stârnit imaginația mai mult decât betoanele unui oraș occidental. Succes aproape instantaneu, acest roman este povestea unui băiat care iubește deopotrivă națiunea celor 33 de milioane de zei hinduși, armata de câteva mii de sfinți creștini și regatul profeților islamici. Ecranizarea lui Ang Lee este, în opinia scriitorului, cea de-a 43-a traducere a cărții sale – una foarte bună! Viața lui Pi, o carte despre toleranță, religie, iubire, ambiție, reziliență, încredere și speranță. Și un interviu pe în exclusivitate pentru România, despre Pi, Dumnezeu, scris, copii și iubire.

De unde a venit Pi?

Dintr-o călătorie în India, din nevoia de a cerceta anumite îndoieli în legătură cu credinţa, din nevoia de a găsi în mintea mea o poveste de spus.2013-02-11_225934

Este această carte, Viața lui Pi, confirmarea talentului dumneavoastră literar?

Este cu siguranță cea mai de succes operă a mea. Cărțile precendente — o colecție de povestiri și un roman — s-au vândut fiecare în 600, respective 1000 de exemplare. Bine ai venit în lumea ficțiunii literare! Apoi Viața lui Pi a avut succes planetar, pentru care voi fi veșnic recunoscător.

De ce ați ales India și ce v-a învățat India?

Nu am ales-o în mod special, s-a întâmplat să fiu acolo. Un noroc. Dacă aș fi fost în Elveția, probabil că aș fi scris o cu totul altă carte. Cât despre ce am învățat în India…să înțeleg, să apreciez și chiar să iubesc religia, ceea ce nu înseamnă că nu mai sunt furios pe numeroasele atrocități comise de religie (promovarea homofobiei, sexismul, patriarhatul, antisemitismul etc). Dar acum știu foarte clar că Dumnezeu și biserica sunt separate. Fără biserică pot să trăiesc, dar cu Dumnezeu e altceva, o entitate, o idée care merită cercetată și analizată de-a lungul întregii vieți.

>>>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Cele mai frumoase destinaţii turistice româneşti. TOPUL realizat de The Guardian

The Guardian a publicat o listă a celor mai frumoase destinaţii turistice din România realizată pe baza opiniilor cititorilor cotidianului britanic, în top, dominat de complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fiind incluse, printre altele, oraşele Sibiu, Sighişoara, dar şi Bucureşti.

The Guardian scrie că satele săseşti din Transilvania sunt binecunoscute ca destinaţii turistice, dar mai sunt multe locuri de vizitat în România, “una dintre cele mai fascinante ţări din Europa”.2013-02-11_210354

Pe primul loc în preferinţele cititorilor The Guardian s-a situat complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa (judeţul Hunedoara), fosta capitală a Daciei romane, situată la o distanţă de 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei.

Tot în Transilvania, publicaţia britanică recomandă turiştilor să admire operele de artă din Muzeul Brukenthal, dar şi Piaţa Mare din Sibiu, vorbind şi despre Podul Minciunilor – cel mai vechi pod din fontă aflat în serviciu în România.

În aceeaşi regiune istorică a României, The Guardian le recomandă cititorilor satele săseşti de pe Târnava Mare – Biertan, Richis etc. -, cu bisericile fortificate, mănăstiri şi un “tangibil simţ al trecutului”, Târgul de Crăciun din Sibiu, care are loc în Piaţa Mare a oraşului, Sighişoara, Rezervaţia de urşi de la Zărneşti (Liberty Bear), satul Viscri, din judeţul Braşov, singura aşezare de acest tip din România care figurează pe lista patrimoniului UNESCO – publicaţia recomandând pensiunea deţinută de prinţul Charles al Marii Britanii -, localitatea Câmpu Cetăţii  din judeţul Mureş, staţiunea Valea Verde, de lângă Sighişoara, satul Cisnădioara din Sibiu.

În topul The Guardian mai este inclus Bucureştiul, unde un cititor a recomandat clubul Contele Dracula, dar şi Timişoara, despre care se spune că este supranumită şi “mica Vienă” şi că a fost locul unde “s-a născut” revoluţia din 1989, staţiunile de la Marea Neagră, precum şi Maramureşul, cu Sighetu Marmaţiei, Cimitirul vesel şi Închisoarea Sighet.

Cititorii publicaţiei The Guardian recomandă nu numai locuri de vizitat, ci şi locuri de cazare de care au fost impresionaţi, pentru care oferă şi tarife.

De CLB

Misterioasa cetate dacică de la Moşna…

2013-02-11_210147Aflată pe culmea unui deal, cetatea dacică de la Moşna fascinează şi astăzi sătenii. Se spune că cetatea ascunde o comoară fabuloasă, proprietarii legendari ai acesteia fiind dacii sau turcii. Bătrânii din Moşna îşi amintesc şi acum de o expediţie de prin anii ’40, când un grup de temerari au urcat la cetate pentru a găsi comoara. Până acum, toate încercările au dat greş, din acest motiv sătenii fiind convinşi că un blestem cumplit păzeşte comoara. Câţiva îndrăzneţi au întrat în tunelul care, se spune, leagă satul de cetate. Un alt tunel ar lega chiar cetatea şi satul de Basarabia, trecând pe sub Prut.

O echipă de arheologi ieşeni au săpat la această cetate în anul 1966. Săpăturile au fost conduse de arheologul Adrian C. Florescu şi de muzeograful Gheorghe Melinte de la Huşi, după cum a precizat Marilena Florescu, văduva arheologului, la rândul ei, cercetător în arheologie. Potrivit Marilenei Florescu, atât cetatea Moşna cât şi alte cetăţi dacice din secolele III-II î. Hr., cum e şi Cetatea Cotnari, sau secolele VI-V î.Hr., cum este cea de la Stânceşti, judeţul Botoşani, au jucat un important rol de apărare în perioadele în care teritoriul era atacat de sciţi sau de bastarni (o populaţie de origine germanică). Când nu a mai rezistat, populaţia autohtonă s-a refugiat către Siret, spre zona mai centrală a Moldovei, ridicând alte cetăţi şi fortificaţii precum cele de la Poiana, Răcătău, 2013-02-11_210207Piatra Neamţ.

Aşa cum arată în lucrarea sa dedicată săpăturilor de la Moşna, arheologul Adrian Florescu, „recunoaşterile repetate efectuate aici în ultimii ani de Gh. Melinte, directorul Muzeului raional Huşi, şi de Al. Brătianu, profesor la şcoala din Moşna, au dus la identificarea unor interesante resturi arheologice datate din secolele III-II î.Hr“.

Cetatea se află la 3,5 kilometri de sat, pe o înălţime dominantă, care asigură o bună vizibilitate. De altfel, zona răsăriteană a podişului central moldovenesc poate fi considerată ca un adevărat bastion natural, cu văi înguste şi adânci şi înălţimi care pot atinge şi 500 de metri, acoperite de codri seculari, după cum scria în studiul său, redactat în 1968, arheologul Adrian Florescu.

>>>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Noua stațiune Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project, va fi operaţională în 2016

In trei ani vom avea o staţiune de lux pe Valea Prahovei2013-02-12_195549

În apropierea Domeniului Cantacuzino din Buşteni, pe muntele Zamora, se pregăteşte construcţia de la zero, a unei staţiuni de lux. Staţiunea va numi Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project, va fi operaţională în 2016, costă circa un miliard de euro şi este dezvoltată de proprietarii Domeniului Cantacuzino.

Unde se construieşte staţiunea de un miliard de euro

2013-02-12_195521Staţiunea Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project va fi amplasată pe muntele Zamora, situat la est de Buşteni, munte mărginit de Valea Fetei la nord şi de Valea Zamorei la sud. Precizăm că partea împădurită a muntelui Zamora aparţine de Domeniul Cantacuzino care se află în proprietatea firmei SC Zamora Estate SRL, în timp ce partea de gol alpin este proprietatea statului, aflată în administrarea autorităţilor locale din Buşteni. Proiectul Zamora se va întinde la sud şi pe versantul stâng al Văii Zamora, portiune care nu face parte din Domeniul Cantacuzino.

Staţiunea Zamora va gravita în jurul Castelului Cantacuzino2013-02-12_195426

Staţiunea de lux Zamora Golf, Ski and Holiday Resort – Green Village Project se va învârti în jurul Castelului Cantacuzino, ne-a explicat Mihai Cota, managerul Castelului Cantacuzino şi consilierul lui Neuschitzer Kurt, unul dintre asociaţii firmei Zamora Estate, firmă care a cumpărat Domeniul Cantacuzino şi care dezvoltă staţiunea de lux. În spatele Castelului se va construi un hotel de 5 stele care va avea arhitectura Castelului Cantacuzino şi care se va numi Cantacuzino Castle Hotel & Spa. Castelul nu va afectat de construcţia hotelului, ne-a asigurat oficialul Zamora Estate. Staţiunea Zamora se va desfăşura pe 310 hectare, din care suprafaţa construită nu va depăşi 48 de hectare, ne-a spus Mihai Cota.

>>>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

BĂRBAŢII SUNT DE PE MARTE, FEMEILE DE PE VENUS

2013-02-12_195045Best-seller-ul lui John Gray, tradus în toate limbile de mare circulaţie, considerat manualul relaţiilor de dragoste din ziua de astăzi, urmează a fi ecranizat!!!

Cartea a ajutat milioane de cupluri să îşi îmbunătăţească relaţiile şi să înţeleagă cât de diferiţi sunt bărbaţii de femei în ceea ce priveşte modul de comportament, nevoile emoţionale şi stilul de comunicare. Oferind sfaturi referitoare la comunicarea fără conflicte şi permiţând cuplurilor să îşi dezvolte intimitatea, acest ghid s-a vândut în peste 7 milioane de exemplare şi a rămas 121 de săptămâni pe lista de bestsellere.

În anul 2010, Summit Entertainment şi-a adjudecat drepturile de ecranizare a cărţii “Men Are from Mars, Women Are from Venus”, iar în ianuarie 2011 i-a angajat pe Harry Elfont şi Deborah Kaplan (“Leap Year”, “Can’t Hardly Wait”, “Made of Honor”) pentru a elabora scenariul.

Primul pas în vederea introducerii proiectului în faza de producţie a fost instalarea lui Bryan Buckley în scaunul de regizor, iar dacă numele acestuia nu vă sună cunoscut, menţionăm că este vorba despre un debutant în domeniul regiei de lungmetraj, dar care a obţinut zeci de premii în calitate de regizor de reclame publicitare şi scurtmetraje.

Rolul principal feminin din “Men Are from Mars, Women Are from Venus” va fi interpretat de Reese Witherspoon, care tocmai a lansat drama “Mud” la Festivalul de la Cannes. Deşi este însărcinată cu al treilea copil, Reese Witherspoon are foarte multe proiecte pe masa de lucru, cele despre care s-a vorbit cel mai mult fiind drama biografică poliţistă “Devil’s Knot“, drama “Big Eyes“, comedia romantică “Wish List”, musicalul “One Hit Wonders” şi comediile “Pennyroyal’s Princess Boot Camp” şi “Who Invited Her?”.

Cartea poate fi comandată aici: Editura Vremea

Roxana Vlasceanu

De CLB

Octavian Lupu – REVENIREA DIN SPAŢIUL COSMIC PE PĂMÂNT

 Naveta Spaţială se Apropia de Planeta Pământ

 

Naveta se apropia de planetă cu o viteză tot mai mare pe măsură ce distanţa se micşora. Prin hublou se distingeau tot mai clar contururile continentelor cum se delimitau treptat de întinderea întunecat-albastră a oceanelor şi mărilor. Era ca într-o poveste în care te apropiai de un alt tărâm, cu legi misterioase şi necunoscute. De fapt, dificultatea principală provenea din această trecere din spaţiul 2013-02-12_194908cosmic în cel terestru, lucru ce se realiza gradat şi provoca modificarea progresivă a percepţiei astronauţilor prezenţi în cabina de comandă a navetei.

În spaţiul cosmic nu existau noţiunile de „jos” şi „sus”, totul plutind într-o masă de particule imponderabile, lipsite de o greutate proprie. Orice gen de deplasare se realiza anevoios, fiind necesară prezenţa a tot felul de repere pentru susţinere şi ghidare. Dar acum, pe măsură ce altitudinea descreştea, implacabila forţă a gravitaţiei îşi făcea simţită atracţia sa de temut. Deja păturile dense ale atmosferei se puteau discerne printre flăcările ce ardeau pe toată suprafaţa obiectului venit din cer pe drumul întâlnirii cu pământul. Dar tăcerea pusese stăpânire peste toţi cei prezenţi. Doar trosnetele structurii metalice supuse la presiuni apropiate de limita tehnică se mai auzeau în afara scurtelor comunicări cu centrul de dirijare a zborului, ce se desfăşurau într-un limbaj prescurtat cu o frazeologie predeterminată.

 

Clipele se Dilataseră Semnificativ

Undeva, la o anumită altitudine trebuia să se treacă la zborul bazat pe o propulsie similară avioanelor. Nu mai era mult până atunci, însă clipele se dilataseră semnificativ până acolo încât prezentul umpluse orice noţiune în ce priveşte durata. Suspendarea cuantelor de timp era similară jocului particulelor ce plutesc sub forma unor roiuri de stele sau a unor centuri meteorice prin spaţiul cosmic. Era o imponderabilitate a percepţiei ce dura doar câteva fracţiuni de secundă, însă conferea o profunzime imposibil de atins în cursul unei experienţe obişnuite pe pământ.

>>>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Georgeta Blendea Zamfir – Anthony Robbins -“Puterea nemărginită”

            “Dacă ne gândim la lucrurile care au adus măreţia Americii, ne gândim la patriotism şi mândrie, un simţ al toleranţei, judecăţii fundamentale, etice, morale şi practice pe care le emitem în legătură cu ceea ce este important, cu ceea ce contează cu adevărat. Valorile reprezintă sisteme specifice de credinţă pe care le avem în legătură cu ceea ce este sau nu bine să facem în viaţă. Sunt judecăţile pe care le emitem în legătură cu lucrurile care fac viaţă să merite să fie trăită”2013-02-19_191942

            Nu este popor pe planeta aceasta care să aibă mai întemeiate motive de mândrie. Dar nu ne cunoaştem valorile şi deci nu ne putem ridica în lumina solară care să ne îmbărbăteze pe plan individual şi pe plan naţional, pe noi românii, oriunde ne-am afla. La Sarmisegetusa se află pietre megalitice conţinând simboluri care măsurau distanţa de la Lună la Pământ, de la Pământ la Soare. Câtă ştiinţă concentrată în formule !

            Scriitorii Zalmoxieni au demonstrat pe bază de calcule aceste elemente care ne descoperă lumea fascinantă a culturii şi ştiinţei de dinainte de era creştină.

            Practicile actuale ca THETA sau chiar metodele de vindecare realizate de terapeuţi ca Brandon Bays pleacă de la magicele iniţieri ce se practicau în spaţiul nostru în perioada Zalmoxiană.

            Cât de mândri am fi toţi dacă am citi cărţi care pe bază de cercetători antici şi recenţi ne-ar releva că Homer a fost primul Zalmoxian el a iubit Troia, cetate dacică, a folosit cuvinte din străromână, a cunoscut simbolul lui Apollo, zeul soarelui în spaţiul nostru ramano-pelasgo-hiperboreano-daco-român !

            Ne stau la îndemână cărţi şi cercetări străine şi române cum este cartea lui Carolus Lundius de la curtea Suediei care la 1660 a scris “Zalmoxis, primul legiuitor al geţilor veţi rămâne uimiţi de multitudinea de date consemnate la 1660 (aproximativ) privitoare la perioada Zalmoxiană.

>>>>>>>>>>>>

De CLB

Adrian Botez – GEOGRAFIE SACRĂ, GEOGRAFIE DINAMICĂ – ÎN POEZIA EMINESCIANĂ

Motto:

La început de începuturi fu Chaosul, iar după-aceea / Spătoasa Glie – trainic sprijin menit să poarte-n veci pe toţi / Nemuritorii ce tronează asupra ninsului Olimp…

(Hesiod, Theogonia)

Cum despre starea-Chaos am vorbit deja, la vremea potrivită (în rânduiala sensurilor eminesciene ale zămislirii psiho-cosmice), ca despre umbra Spiritului, congenetică acestuia şi cooperantă cu acesta la crearea lumii, prin acceptarea amprentelor-forme – rămânea să vorbim, imediat, despre spătoasa Geea, (Titanul Pământ, cum îl consideră Eminescu), cea (cel) care sprijină şi naşte-poartă Nemuritorii-Entelehiile Zei.

Am şovăit şi am amânat până acum, pentru că, la fel ca grecii vechi, Eminescu a considerat Pământul ca fiind cea mai stranie cunoştinţă umană (cu cât mai cunoscută, cu atât mai stranie), cu personalitatea mitică cea mai complexă (de la care se pleacă în Misterele Eleusine şi la care se ajunge, atunci când se proslăveşte, în şoaptă milenară, misterul reînvierii-nemuririi). La Eminescu, într-o necunoscută de noi continuitate a Misterelor Eleusine, Pământul este investit cu sensuri soteriologice de o vehemenţă covârşitoare.

Aşa că, am aşteptat să apară Erosul, cel mai chipeş din rândul zeilor eterni, apoi Noaptea mistică să-i fie Eros-ului noapte bogată, după ce am fost martori la misterioasa naştere a Somnului cu numerosul neam de vise – şi abia după ce am asistat la odrăslirea tuturor Zeilor-Entelehii şi la ascunderea, tot mai profundă, mai esenţială, a Dumnezeului – îndrăznim să ne îndreptăm Privirea (vom vedea, mai jos, de fapt, ce îndreptăm anume – vezi infra, Parte a VII-a, p.296 şi următoarele) către temelia stranie a tuturor Nemuritorilor ce tronează asupra ninsului Olimp (Muntele Cosmic de Lumină) – dar, în acelaşi timp, ipostaza forţei spirituale (evoluate ocult, prin diverse stadii de iniţiere trecută), care ne face a) să fim-să arătăm aşa cum suntem şi arătăm noi, b) să ne transfigurăm, mereu, în Chipul Divin (Ocult): Pământul.

***

>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Elena Adriana Răducan-Cronică la Antologia a şaptea paradoxistă

Seventh International Anthology on Paradoxism, apărută în 2012, editor Florentin Smarandache, poate fi considerată un triumf al paradoxismului, locul metaforelor fiind luat de antiteze şi oximoroni. Cartea cuprinde şase capitole, titlurile fiind sugestive. În cele 222 de pagini, dedicate paradoxismului, cititorul râde sau meditează, cugetul său stând mereu sub semnul unei anume filozofii.2013-02-11_225643

Capitol IDESPRE PARADOXISM” aduce în atenţia cititorului un fermecător şi expresiv fragment de dialog între Florentin Smarandache şi Tudor Păroiu, privind „Filozofia modernă şi paradoxismul”, „Neutrosofia ca reflectare a realităţii neconvenţionale”. Plăcerea de a descoperi frumuseţea dialogului revine lectorului, dator să descopere sensuri noi şi simultan paradoxul. Tot în primul capitol aflăm o interesantă cronică a celei de-a şasea ediţii a Antologiei paradoxiste, semnată de Marinela Preoteasa, de unde reţinem următoarea idee:

Sixth Internaţional Antology on paradoxism” este o culegere uşor de citit, care aduce logica răbdării şi răstălmăcirii zicalelor, paradoxurilor vechi şi noi, în limba română şi alte limbi, ca pe un instrument de supravieţuire în faţa cinismului de criză şi a dorinţei de putere a omului de rând, şcolit sau neşcolit”…

În articolul semnat de Eugen Evu „Despre paradoxism şi neutrosopfie”, cuprins, de asemenea, în primul capitol, autorul face o adevărată apologie a sinelui: „Sinele este considerat de gnostici şi de creştinism a fi Hristosul, adică al doilea om Adamic, primordial, omul unificat prin cunoaştere – revelatorie.

„Paradoxul este o caracteristică a scrierilor gnostice”, scrie marele filosof elveţian Carl Gustav Jung – „Imaginea omului şi imaginea lui Dumnezeu”.

>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Lucreția Berzintu – Mesaj de pace în limba română în Glastonbury

2013-02-19_182548Pe data de 26 ianuarie a.c. în Glastonbury, Anglia, a avut loc un eveniment excepțional. Păducelul cunoscut sub numele de Spinul Sfânt de Glastonbury a fost plantat în inima orașului și de asemenea a fost plantat și un Pol al Păcii, care are inscripționat în opt limbi mesajul păcii Fie Pace Pe Pământ, una dintre ele fiind limba Română.

Centrul de Recepție al Pelerinilor din Glastonbury al cărui manager este Morgana West, ambasadoare a Păcii,  a fost vizitat în septembrie 2012 de către românul Tatomir Ion-Marius, lucrător pentru pace internațional care i-a inspirat ideea de a planta un Pol al Păcii. Morgana West a îmbrățișat ideea și a2013-02-11_225256 susținut-o cu eforturi extraordinare, prezentând consiliului local propunerea plantării Polului. Consiliul local al orașului în frunte cu primarul Ian Tucker a aprobat proiectul, apreciindu-i importanța.

La plantarea Spinului Sfânt și al Polului Păcii au participat: Sue Thurgood, John Brunsdon, Denise Michell, William Knight, Jon Cousins consilieri ai orașului Glastonbury, Ian Tucker primarul orașului, Morgana West manager al PRC, Lynne Sedgmore Comandor al Imperiului Britanic, Caroline Uchima directorul pentru Anglia al organizației World Peace Prayer Society  venită special din Scoția, voluntari, comunitatea orașului și Tatomir Ion-Marius.

Polul Păcii a fost plasat în apropiere de una din atracțiile orașului, mânăstirea în curtea căreia se zice că a fost îngropat regele legendar Artur.

Contribuția românului la eveniment a fost menționată și pe postul de radio BBC Somerset. Despre Glastonbury trebuie știut că este vizitat anual de sute de mii de turiști.

http://www.actualmm.ro/special-special-mesaj-de-pace-in-limba-roman…

 

De CLB

Elena BUICĂ – NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU

MOTTO:

„Ceea ce crezi, determină ceea ce ţi se va întâmpla

şi ceea ceea ce ţi se întâmplă, determină viaţa!” (EB)

2013-02-12_194750Oricât am întoarce foaia pe toate părţile, ajungem tot la aceeaşi concluzie: ca şi multe alte aspecte ale vieţii, dorinţa de a scrie nu se naşte spontan. Se cuibăreşte treptat în noi şi abia dupa un timp îi auzim mai limpede glasul chemării. Timpul de „incubaţie” are pentru fiecare  un dat al lui. Pentru mine ştiu  că mi-a dat multe târcoale şi a poposit abia întru târziu, dar l-am primit cu tinereţe în viaţa mea.

În primii ani petrecuţi la Şcoala normală „Ioan Oteteleşanu” aflată în localitatea Măgurele, lângă Bucureşti, i-am auzit pentru prima data glasul. Am simtit atunci o dorinţă tainică, să comunic cu oamenii din lumea largă prin scrieri. Era parcă o dorinţă nu tocmai nouă, parcă o mai nutrisem cândva, stând ascunsă în cine ştie ce tainţe ale sufletului, poate era transmisă din vreo altă viaţă pe care o mai trăisem vreodată. Ca eleve, eram mândre că puteam călca pe aleile parcului care împrejmuiau castelul în care învăţam, alei care păstrau în ţărâna lor amintirile paşilor marelui poet Mihai Eminescu şi ale prietenul său Ioan Slavici, ori ale junimiştilor veniţi la întrunirile literare. Recitam versuri eminesciene inspirate din acest loc binecuvantat de Dumnezeu cu frumuseti rare, citeam amintirile lui Ioan Slavici despre anii petrecuţi aici si visam, visam. Era un vis care mă ducea în lumea de lumină a cuvântului. Între acest vis şi împlinirea lui s-a aşternut mai mult de-o jumătate de veac, când împlineam 70 de ani.

Ca profesoară de limba şi literatura română am avut nenumărate prilejuri de a pune condeiul la lucru, dar lumina tiparului nu s-a întruchipat, dar atunci când a apărut, mi-am zis: „e bine şi acum, căci niciodata nu e prea târziu!”. Nu întotdeauna alegem în viaţă ceea ce ni se potriveşte structurii noastre interioare, nu întotdeauna dăm curs chemarilor sinelui din adâncuri. Diverse împrejurari ne împing pe  cai neprevăzute, dar cand aceste chemari găsesc o crăpătură în crusta care le-a acoperit, acestea ţâşnesc din adâncuri şi apar ca un tumult. Întânlirea târzie cu scrisul pentru mine a fost ca o răbufnire, o adevărată revărsare a ceea ce se adunase în cutia secretă a viselor în aşteptarea zborului eliberator. Şi iată că acum, la împlinirea celor 80 de ani de viaţă, se împlineşte şi un deceniu dedicat acestui vis.

>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Ştefan Doru Dăncuş:,,OMAN de Camelia Radu”

La sfârşitul anului 2012, la Editura “Karta Graphic” – Ploieşti, a ieşit de sub tipar o carte mai puţin obişnuită. Este vorba despre volumul bilingv de versuri “Oman”, al poetei Camelia Iuliana Radu, membră a Cenaclului literar “Atitudini” al Casei de Cultură “I. L. Caragiale” a municipiului Ploieşti.2013-02-12_194627

Cartea cuprinde 61 de poezii, traduse în limba engleză de Sebastian Radu, note critice ale cunoscutului cercetător de critică literară Constantin Hârlav, note biografice – sub semnătura jurnalistei Elena Ciobanu, prezentarea cărţii datorându-i-se lui Mohammed Al Wadhah, preşedinte al Asociaţiei Prieteniei dintre Oman şi România (cu sediul în Muscat, capitala Omanului) şi este ilustrată de autoare cu schiţe realizate în timpul călătoriei sale în sultanatul omanez.

Fiind prima carte de poezie dedicată Omanului, integral, de către un scriitor care nu locuieşte pe teritoriul acestei ţări din Orientul Mijlociu, poeta ploieşteană Camelia Iuliana Radu, autoarea volumului de versuri, ne face părtaşi, prin creaţia sa, la un eveniment intercultural unic, al anului 2012. De altfel, The Week (ziar omanez cu un tiraj de peste 50.000 de exemplare), nu a pregetat să consemneze evenimentul editorial, notând faptul că poeta va organiza în această primăvară lansarea volumului său de poezie în capitala sultanatului, Muscat.

Din colaborarea autoarei cu Editura “Karta Graphic” a rezultat un volum de o înaltă ţinută estetică, modern, dar în aceeaşi măsură inspirat din peisajul omanez: “Am fost conştientă din primul moment de implicaţiile culturale ale gestului meu, de faptul că acest volum va reprezenta România peste hotare, de aceea mi-am dorit ca volumul să fie sugestiv şi la nivel estetic. Efortul meu a fost susţinut pe deplin de către editură, care a dat curs unui vis. Negăsind hârtia care să sugereze nisipul deşertului omanez, de o culoare aparte, hârtia a fost trecută de două ori prin tipar, pentru a fi colorată, înainte de a fi tipărit textul, iar pentru text, a fost aleasă o nuanţă cafenie. O poveste întreagă se poate scrie despre colaborarea cu Editura Karta Graphic” – declară Camelia Iuliana Radu .  >>>>>>>>>>>>>

De CLB

Ultimele zile ale lui George Enescu

2013-02-19_181020A fost singurul muzician român căruia i se poate aplica fără nici o exagerare eticheta de geniu. Violonist, pianist, compozitor şi un excepţional profesor de muzică, Enescu e azi pentru lumea întreagă o personalitate uriaşă. Numele lui rostit cu veneraţie în Occident ne-a redat mândria de a fi români. Din păcate, Enescu a părăsit România în 1946, pentru a locui la Paris. Ultimii ani ai vieţii sale, marcaţi de boală şi de un dureros exil sufletesc, rămân, astăzi, pentru cei mai mulţi români, un mister. Unde, cum, când şi de ce a murit Enescu?

Un dialog cu muzicologul Viorel Cosma, cel mai mare specialist, în viaţa şi opera marelui compozitor, autor a 14 volume dedicate acestuia 


Cu vaporul, la Paris


– De ce a plecat Enescu din ţară? Ştia că nu se va mai întoarce?2013-02-19_181727
Enescu a părăsit România în toamna anului 1946. Pentru el n-a fost o bucurie să plece, era foarte legat de locurile lui. Dacă a făcut-o, a făcut-o pentru că se instaurase regimul comunist şi începuse să anticipeze dezastrul care va urma.Călătorise mult, stătuse de vorbă cu prieteni din Occident, care l-au pus în gardă. Şi Maruca Cantacuzino (soţia lui) fusese sfătuită discret să se retragă, că aristocraţia nu e deloc bine văzută de noii veniţi la putere. Decizia să emigreze au luat-o în 1946, în urma unei discuţii cu marele violonist Yehudi Menuhin, elevul său, care i-a intermediat azilul politic în Statele Unite. Plecarea din ţară a fost pregatită în detaliu, dupa întoarcerea lui Enescu din turneul ţinut în URSS. Încă din vara acelui an a decis vinderea anumitor mobile din casă, împreună cu alte bunuri de valoare, semn că ştia că nu se mai întoarce. A plecat cu o viză de Statele Unite, acordată de Petru Groza, şi cu paşaport 2013-02-19_181258diplomatic, cu drept de prelungire automată, îmbarcându-se într-un vapor la Constanţa. Trebuie să fac aici o paranteză şi să spun că Enescu a respins cu îndârjire toată viaţa lui ideea de a se urca în avion, preferând obositoarele călătorii prin Europa cu trenul. În fine, la plecare, toată lumea a crezut că Enescu şi Maruca se vor opri, de fapt, la Marsilia, ca de acolo să ajungă la Paris, unde el locuia deja de mai multă vreme. Totuşi, Enescu s-a dus până în Statele Unite, unde a şi rămas trei luni de zile. Dar, fiindcă nu a reuşit deloc să se adapteze, şi-a făcut iar bagajele şi s-a întors definitiv în capitala Franţei.  >>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Constanța Abalașei-Donosă:,,Un cântec de singurătate…”

un cântec de singurătate
 ca stropii grei purtaţi de vânt,2013-02-19_173521
 ca iarba goală şi plecată
mai singură, mă simt !
ca luna singură în noapte,
şi ziua sfântă ce-a trecut,
mai mult ca ieri,
mai mult ca azi –
mai singură mă simt !
iubirea ta-i şi mai săracă
mult mai fără de reper
mai tristă, mai însingurată,
adesea nu mă faci să sper
cum nici copacii din pădure goi
mor de dor, de iarnă şi de ger.

>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Gheorghe Constantin NISTOROIU – TAINA SCRISULUI – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ

2013-02-12_202023Şi în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare şi Sfântă a creaţiei. Cuvintele ţesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ştergarele trandafirii ale surâsului divin. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine.

La Început este Cuvântul dumnezeiesc – Obârşia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu înţelepciunea sa, Apa cu vieţuitoarele zglobii, Iarba cu miresmele florilor, Pomii cu mugurii surâzând, Plantele legănându-se îmbobocite, Codrul cu rapsodiile maeştrilor lui, Soarele cu strălucirea sa, Luna şi Stelele cu podoabele lor şi sus de tot, peste toate acestea, ca un rege înveşmântat în splendoarea frumuseţii este aşezat Omul – chip al lui Dumnezeu.

Purtăm în noi această dumnezeiască mirare în faţa fiinţării Sfinte, în care Poetul Iubirii a înfrumuseţat cu Adevărul Său, Poemul Vieţii Sale. Dacă vom fi încântaţi de splendoarea Poemului dumnezeiesc, scris în elementele de aur, de Poetul Dragostei al Cerului şi al Pământului, atunci vom tâlcui sublim literele de foc care tresaltă în stihurile Iubirii. Dacă privim doar una din minunile Poemului sfânt, divinul Trandafir, în care răsar zorii înmiresmaţi în licărul de rouă, prelins pe brocardul petalelor îmbobocite ce dau bineţe Soarelui, simţim că în mijlocul lor surâde o taină. Este Taina iubirii Poetului!

Din toate aceste desăvârşite odrăsliri, înfrumuseţate cu nenumărate felurimi, Poetul Dragostei a tors admiraţia, ce înfloreşte în Om, rodiile iubirii pentru Creator. Toată contemplarea frumuseţii, slavei şi strălucirii acestei dumnezeieşti Iubiri, întrupează în Om cântarea divină. Gândul sufletului este mugure de Dumnezeu. Cuvântul rostit este surâsul Luminii, iar muzica cuvântului este cântarea Duhului Sfânt. Toată această încântare divină este întruparea sublimă a Fecioarei Maria.

>>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

FORUMUL INTERNATIONAL PENTRU TURISMUL RESPONSABIL Editia a II-a Bucuresti, 29 – 31 Martie 2013

FORUMUL INTERNATIONAL PENTRU TURISMUL RESPONSABIL
Editia a II-a
Bucuresti, 29 – 31 Martie 2013

Fundatia Amfiteatru anunţă lansarea celei de-a doua ediţii a Forumului Internaţional pentru Turismul Responsabil, organizat în perioada 29 – 31 martie 2013, în Bucureşti.
Iniţiat în anul 2012, Forumul Naţional pentru Turismul Responsabil, a fost realizat în parteneriat cu Academia Română – Centrul de Economia Industriei şi Serviciilor şi a avut ca principal scop promovarea conceptului de ”turism responsabil” în mediile tuturor promotorilor în turism.

Evenimentul, aflat la cea de-a doua ediţie, îşi propune încă o dată evidenţierea principiilor turismului responsabil în societatea românească pentru crearea unui mediu propice de elaborare a unor strategii coerente de dezvoltare în domeniul turismului.
Catacterul ştiinţific al evenimentului este dat si de editarea, de catre Fundaţia Amfiteatru, a revistei “International Journal for Responsible Tourism“, publicaţie indexata în baze de date internationale: RePeC Ideas, EconPapers si Index Copernicus, getCITED.

Sunt invitaţi reprezentanţi ai autoritatilor publice, centrale şi locale, ai asociatiilor profesionale, ai mediului academic şi de cercetare, ai IMM-urilor, ai ONG-urilor, ai publicatiilor de specialitate, specialişti din ţară si străinătate, reprezentanţi ai unor organizaţii si instituţii internaţionale etc.
Ca urmare a interesului crescut manifestat de persoanele din mediul international, cea de-a doua editie a Forumului pentru Turismul Responsabil devine o manifestare stiintifica dezvoltata la nivel mondial.
Toti cei interesaţi de a participa la Forum se pot înscrie şi cu lucrari, pe care le pot prezenta în cele trei zile dedicate dezbaterilor pe tema „turismului responsabil”. Cele mai bune lucrări vor fi publicate în revista Forumului – “International Journal for Responsible Tourism“.

În cadrul Forumului vor fi abordate teme precum: «Dezvoltarea turismului responsabil în condiţiile globalizării», «Modele de implementare a principiilor turismului responsabil», «Importanţa educaţiei în dezvoltarea turismului responsabil », «Modalitati de comunicare şi promovare a turismului responsabil».

Pentru detalii suplimentare, puteti consulta si resursele online:
http://www.turismulresponsabil.ro

http://amphitheatreconferences.gm.ro/

Persoana de contact:
Madalina Petrescu – Responsabil Comunicare, Fundaţia Amfiteatru
Tel: 0728.291.412
E-mail: madalina.petrescu@gm.ro

De CLB

Delia Stăniloiu: ÎN FAPT

În fapt, bacovian mi-e dor de tine

Mi te strecori în gânduri ca un fur 2013-02-23_194610

Azi mi-te-neacă dorul în Amur 

În plâns tăcut cu litere aldine

 

Pe toţi cocorii ţi-am trimis iar gânduri

Să nu te mai invent trag storul nopţii

Dar încă-s zălogită-n casa sorţii

Şi îţi citesc uitarea printre rânduri.

>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Viorel Gongu:,,În fiecare rană”

În fiecare rană, neplânsă sau ucisă,
Ascunsă printre pietre, sub undele de apă,
Ţi-am sărutat o urmă, cu buza nedecisă2013-02-19_171516

Să-ţi plângă sau să-ţi râdă, sub mlădieri de japă.

În fiecare urmă, nedusă sau ne-ntoarsă,
Ce-am mângâiat, orbeşte, cu palmele deschise,
Ţi-am tremurat fuiorul din clipa mea ce-i stoarsă
De-atâta aşteptare din visele prescrise.

În fiecare vorbă şoptită, cald, sau scrisă,
Ce-ai aruncat în vântul cu nouri de cenuşă
Am căutat o vrajă pentru o uşă-nchisă
Dar n-am găsit cuvântul şi prag iţi stau, la uşă.

În fiecare gară de fluturi şi pulsaţii,
Ce drumul îl tot urcă spre Căile Lactee,
Găsesc aceeaşi rană din vise puse-n raţii
Şi o hrănesc cu dorul din suflet de femeie.

De CLB

Maria Oprea – POEZII

jumătăţile din noi

 tăcerile de ieri le ducem în
noi ca pe o povară2013-02-19_170447
într-un tainic
tumult

pe caldarâm plânge
ploaia

o floare de salcâm
doare
prin rozul ei pur

jumătăţi din noi cu
aripi de îngeri într-o îmbrăţişare
mută

>>>>>>>>>>>

De CLB

Geo CĂLUGĂRU – DESCĂTUŞAREA, PRIN MĂRTURISIRE, DE SUFERINŢĂ

Cea mai proaspătă carte, ca apariţie editorială a scriitoarei Ioana Stuparu este romanul „Vera”, apărut la Editura DacoRomână, consemnând, spre satisfacţia mărturisită a autoarei, premiul „MIHAI 2013-02-12_200606EMINESCU” PENTRU PROMOVAREA VALORILOR TEMPORALE DACOROMÂNEŞTI”, acordat de ACADEMIA DACOROMÂNĂ, însemnând tipărirea gratuită a cărţii.

            Scriitoarea Ioana Stuparu, intim convinsă că, talentul său creator vine, în totalitate, de la Dumnezeu, cu sfială, îşi mărturiseşte recunoştinţa: „La ceasuri de taină,/ Luminările Tale,/ Nuferi albi în abis./ La marginea grotei,/ Dulcea mea trudă,/ Sfeşnic târziu”.

            La scriitoarea noastră, intensitatea trăirii, evenimentelor de către personajele romanului, Maria Mireanu, Vera, Andrei, Mănoiu, medicul atât de înzestrat profesional pentru tratarea afecţiunilor psihice de care se ocupă, dar şi cu o incredibilă capacitate de a se apropia de pacienţi, îşi află echivalentul în păstrarea lor în memoria sufletului, astfel că, în celălalt timp, al mărturisirii, foarte important pentru scriitoare, să-şi afle aceeaşi intensitate şi prospeţime ca şi în timpul trăirii întâmplărilor.

            Maria Mireanu, însoţită de soţul său, după lungi ezitări, simţind că supărările repetate, pe fondul firii ultrasensibile, ce-i fusese dăruită de Dumnezeu, au rupt acel echilibru lăuntric, garant al stării de normalitate, a acceptat să consulte un medic specialist, care să decidă calea de urmat.

            Ceea ce îi este dat să vadă, în acel spital, o sperie atât de tare încât îşi doreşte să plece cât mai repede de acolo. Întrebările, pe un ton prietenos, puse de doctor, au efect liniştitor şi, modul în care-i vorbeşte de Secţia de nevroze, unde urma să fie internată, spre a fi supravegheată de chiar medicul, care o consultase, o determină să accepte internarea.

>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Mihaela Aionesei -POEME

1.la glezna primăverii

 

nu știu când mi-au căzut aripile

ce vorbă de plumb m-a rănitMiha

adun în pumni pași fără drum

 

prelungire a sufletului

iarna asta m-a ars pe rug

 

anotimp cu mâini înghețate a rugă

amprenta fluturilor pe sens interzis

                      **

>>>>>>>>>>>>>

De CLB