-Georgeta RESTEMAN: Geta ELIA VOICU-POEZIA ŞI PENELUL!

 

O POVESTE BANALĂ…


Aştern pe hârtie-o poveste banală
Mai ştii? Poate-o găsiţi fenomenală!
De nu, uşor, cu guma o voi şterge
Creionând cu grijă ceva care va merge
Iar dacă va atinge azi sufletul cuiva
Eu sper că ne vom întâlni candva…
VOICU-ELIA-Geta-wb

Să fie asta, oare, o iluzie
În această lume plină de confuzie?
Să nu mai existe suflete pereche
Când ştim să punem numai etichete?

Că tu eşti aşa…că EU sunt aşa,
Că soarta-i de vină, că viaţa e grea,
Sau, mai degrabă, bărbatul de lângă tine!
Ba nu, femeia este rea!

Odată, Lui, se ştie, îi era mai bine…


Se stinge astfel o poveste

Ce nici măcar nu a-nceput
Pornind la drum plin de speranţe
Sfârşind apoi… dezamăgit!
Iar foia mea rămâne goală
Căci numai EU îi ştiu secretul:
Povestea ce fusese scrisă…
Creionul, guma şi…POETUL!

 

>>>>>>>>>>>>>>>>

Reclame
De CLB

CUGETĂRI de Ionuţ Caragea

Adevărul – sufletul rezidual al gîndurilor abisale.

*

Amintirile – florile de pe mormîntul clipelor nepreţuite.ionut caragea

*

Crucile – pansamentele de pe faţa pămîntului.

*

Cuvintele – decoraţiile obţinute în războaiele minţii.

*

Amintirile – epavele de pe fundul mărilor interioare.

*

Orice despărţire este o bătălie pierdută pe frontul nevăzut al destinului.

*

Dorinţele – voracele creaturi ale fluviului Sînge.

*

Uneori, dragostea te loveşte ca un bumerang în moalele capului, exact atunci cînd speri să prinzi pasărea-n zbor.

*

(din volumul în pregătire „Antologie de citate şi aforisme 2006-2013”)

>>>>>>>>>>>>>>>>

De CLB

OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT

A fost odată un olar care trăia într-un sat uitat de lume. Visul lui era să ajungă în marea Cetate, unde să poată avea propria prăvălie de vase, oale şi obiecte ceramice. Dar şansele lui erau mici, pentru că olarul era foarte leneş şi muncea doar pentru a-şi asigura traiul zilnic.


Într-o zi olarul întâlni un călător care îi spuse că într-un sat vecin trăieşte într-o colibă un înţelept care poate să-ţi ofere orice răspuns. Ce era ciudat la el era că nu ieşea niciodată din colibă şi nici măcar nu
OCHII-wbvorbea. Cel care dorea să-i pună o întrebare trebuia să bată la uşă apoi să deschidă un oblon îngust prin care se vedeau în semi-întunericul dinăuntru doar ochii înţeleptului mut. Apoi trebuia să-i pună o întrebare, iar înţeleptul îi răspundea din ochi, omul putea citi răspunsul în expresia acestora.


Auzind asta, olarul alergă imediat în satul vecin, la coliba cu pricina. Ciocăni uşor, apoi trase oblonul de pe uşă. Prin fantă îngustă, văzu cu greu nişte ochi ce îl priveau din întuneric.


Îi puse pe nerăsuflate întrebarea:
Cum pot să ajung să prosper în marea Cetate?” apoi se uită cu atenţie la expresia celui dinăuntru. Şi văzu nişte ochi plictisiţi.. nepăsători, total indiferenţi. În acel moment realiză că aşa a fost şi el faţă de meseria lui, leneş şi nepăsător! Îşi spuse: Până acum am stat şi am aşteptat şansa ideală, să mă lovească din senin. Dar răspunsul e foarte simplu, trebuie să muncesc eu mai mult pentru a mă apropia de ţelul meu! Oare câţi oameni fac aceeaşi greşeală?” se mai întrebă el. Peste tot văd oameni care se plâng de lipsa de şansă în loc să pună mâna şi să facă ceva...


În următoarele luni începu să modeleze oale şi ulcioare zi de zi, pe care le vindea în satele apropiate, şi rezultatele nu întârziară să apară. Deja câştiga bine, iar o mare parte din bani îi punea deoparte pentru a-şi permite să se mute în Cetate. Cu toate astea, îşi dădea seama că nu era suficient şi în acest ritm i-ar fi trebuit ani întregi. Şi pe deasupra, la sfârşitul zilei nu se simţea împlinit de munca lui. Aşa că porni iar spre coliba înţeleptului mut, gândindu-se cu nerăbdare la reîntâlnire. Coliba arăta la fel, în paragină, puteai să juri că nu locuieşte nimeni acolo. Bătu în uşă după obicei, apoi trase oblonul şi puse întrebarea cu ardoare:
Cum pot să vând mai mult pentru a-mi permite să plec în marea Cetate?” Ochii dinăuntru erau trişti, obosiţi, lipsiţi de lumină. Privirea unui om singuratic, izolat de lume”, gândi el. Şi atunci îşi aminti de propria singurătate, de faptul că nu avea prieteni şi îşi evita mereu rudele. Pentru că îi era frică să nu îi ceară bani sau alt ajutor.

>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Viorel Gongu:,,Din ochi, petale albe”

 

În ultim zbor, din ochi, petale albe2013-04-28_161516
 Se-nalţă-n soarele cu buzunare rupte,
Să se înşire-n ultimele salbe,
Spre pragul iernii, renunţând, duios, să lupte.

Pomi cu gutui, se-apleacă, bătrâneşte,
Dorind, povara fructului, s-o pască bruma,
Câte-un salcâm, năuc, din flori zâmbeşte,
Sfidând cu nonşalanţă toamna şi cutuma.

Cerul albastru-şi coase tivuri negre
De rândunele, raţe, gâşte şi cocoare
Ce se aşază, soldăţeşte, în integre
Formaţii lungi de marş, spre alt tărâm cu soare.

>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Magda Simionescu:,,Nu călcaţi pe flori”

 

Nu călcaţi pe flori, copii,

Aveţi grijă, staţi de strajă!2013-04-28_160516

În culorile lor vii

Răspândesc atâta vrajă!

 

Orice mică floricică

E-un copil micuţ, ca voi,

Dac-o calci, rămâne mică

Ori se pierde în noroi.

 2013-04-28_161207

Dacă elefanţii mari

Ar călca pe voi, cumva,

Cu copitele lor tari,

Mama nu s-ar supăra?

 

Fără flori ar fi pustiu.

Fără zâmbet de copil

N-ar mai fi pământul viu!

De CLB

Octavian D. Curpaş: “Portrete din cioburi” de Ligia Seman – un roman complex despre existenţă

2013-04-20_235831În “Portrete din cioburi” Ligia Seman reia teme din cărţile sale precedente şi compune un roman arborescent, în două volume. Cartea sa este o analiză a eşecului şi triumfului în dragoste, o poveste despre convertirea la Dumnezeu, o istorie de familie, dar şi fresca unei lumi, a societăţii româneşti de dinainte şi după momentul Decembrie 1989. În construcţia sa, romanul “Portrete din cioburi” îmbină componente de roman creştin, roman de dragoste, de moravuri, politic, etc. Romanul poate fi privit şi drept unul intelectual. 

Ligia Seman şi lumea din romanele sale

Ligia Seman este o prozatoare română creştină de valoare. Ligia Seman debutează  în anul 1995 cu romanul “Funiile dragostei”, urmat de “Handicapul conştiinţei” (1999), “Tragedie şi triumf” (2004) şi  “ Domnind peste împrejurările vieţii” (2006) – ultima, un volum de eseuri cu adresabilitate feminină, îmbinate cu psihoterapie, propunând soluţii biblice. Primele două cărţi menţionate prezintă 2013-04-20_235749pe lângă experienţa creştină a personajelor, şi o poveste de iubire bine conturată, ce aduce un plus de umanitate şi dă o notă romantică naraţiunii.

„Dincolo de experienţa umană limitată este divinitatea”

„Dincolo de experienţa umană limitată este divinitatea”, afirma cândva, scriitoarea. Acest adevăr este exploatat şi în „Portrete din cioburi”. Aici, Ligia Seman ne demonstrează cu talent că în labirintul ameninţător şi plin de tentaţii înşelătoare al lumii, a rămâne de partea binelui, adevărului şi purităţii reprezintă un act plin de eroism, un test al credinţei şi loialităţii faţă de Dumnezeu. Atât la vârsta adolescenţei cât şi a maturităţii, spiritul de compromis ne încearcă continuu, oferindu-ne ocazii de realizare materială, dar sacrificând idealurile înalte ale curăţiei de suflet, de caracter. 

>>>>>>>>>>>>>

De CLB

Veronica IVANOV: LANSARE DE CARTE DESPRE CIPRU LA BUCUREŞTI

         La Biblioteca Metropolitană Bucureşti, miercuri, 20 martie 2013, începând cu ora 13.00 a fost lansată cartea „CIPRU – COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, publicată de Editura Anamarol Bucureşti – organizatoarea evenimentului.
Alături de autoarea Georgeta Minodora Resteman au fost câteva zeci de persoane,  scriitori, poeţi, foşti colegi, cunoştinţe, prieteni.RESTEMAN-G---CIPRU---LANSARE-BUC-201MAR13
Au vorbit despre carte şi autoarea ei, dramaturgul Emil Lungeanu, directorul adjunct al Bibliotecii Metropolitane, scriitoarea Rodica Elena Lupu, directorul editurii Anamarol Bucureşti, domnul Costin Georgescu, fost Ambasador al României în Republica Cipru, Ioana Moldovan, critic de teatru, poetul Radu Cârneci, profesorul George Potra, Preşedintele Fundaţiei Titulescu, Emilia Dănescu din partea Grupului Media „Singur” din Târgovişte, scriitorul Constantin T. Ciubotaru, subsemnata şi, bineînţeles, autoarea Georgeta Minodora Resteman, care este şi redactor cultural al ziarului nostru.

          Fragmente semnificative din carte au fost lecturate în faţa audienţei de către actriţa Doina Ghiţescu şi doamna Irina Dumitriu, un deosebit promotor cultural. A fost prezent şi artistul Costel Pătrăşcan, caricaturist-editorialist al ziarului RO-MANIA.
Evenimentul s-a încheiat în jurul orei 16.00, fiecare dintre participanţi primind în dar câte o carte cu autograful autoarei. Un eveniment reuşit şi care sperăm să se repete cel puţin la acest nivel şi cu ocazia lansării următoarei cărţi a doamnei Resteman, care va fi o carte despre comunitatea românească din Cipru. Mult succes în continuare!


Veronica IVANOV

Redactor şef al ziarului „RO-MANIA” (Cipru)

Bucureşti, 21 martie 2013

De CLB

Elena Trifan: UN ÎNGER

 preotului ADelena trifan

Un înger a băut dintr-un pahar,

Din cuib de-nţelepciune şi de har.

E-n bucurie înălţat

Şi-n dragoste de Domnul revărsat.

E voce caldă din belşug

Şi-n miere şi blândeţe renăscut.

E vis de viaţă şi de dor

De sacramente şi de ajutor.

E vinul revărsat într-un potir

Şi glasul Mamei din pustiu.

2013-04-28_155808E leagănul de soare plin

Pentru Copilul din străini.

E plânsul omenirii din străbuni

Şi alinare pentru oameni buni.

E dorul de iubire înălţat

Spre izbăvirea omenirii din păcat.

Să-i fie luna-n ajutor

Şi-al Tatălui de dragoste izvor

Să-l miluiască din senin

Spre-a vremii izbăvire pe deplin!

De CLB