ELISABETA IOSIF: TURISM ÎN MARAMUREŞ-ÎNTRE SEMNE ŞI SIMBOLURI

Nu putem admite existenţa unui spaţiu geografic, dacă nu-i atribuim o semnificaţie. Călătorind,  reţinem  ambianţele peisagistice şi sentimentale în funcţie de semnele şi mesajele ce  vin  de demult, concentrate în forme simbolice. Iar  Ţara Maramureşului este o zonă de simboluri, de elemente de legătură  cu care ne încărcăm benefic, îndemnându-ne la meditaţie şi analogie. Iar simbolul ,ca semn de recunoaştere  universală, are o semnificaţie aparte prin dominaţia culorii, a lemnului şi a ideii de centru al lumii, aici, unde s-a tra2013-04-20_235330nsformat ”muzeul viu din inima Europei”, ce se cheamă Maramureş, în puntea de lumină spre care ar trebui să se îndrepte turismul românesc. Iar semnele timpului, călătorule, caută-le în tradiţiile renăscute şi în impulsurile  altor coordonate ale Maramureşului contemporan. Şi să nu uiţi, că vara maramureşeană are o culoare specială. Lumina de august spre septembrie, translucidă, prelinsă peste căpiţele de pe dealuri în armonia lor cu munţii, conturează silueta bisericilor de lemn, unice în Europa, făcând mai lesne legătura dintre pământ şi lumea celestă.

O LECŢIE DE TURISM RURAL2013-04-20_235124

Am ajuns în Ţara Maramureşului, scăldat în lumina  azurie îngemănată cu  violetul matinal al Codrului înmiresmat al Gutâiului, într-o zi de august.

Erau mulţi călători veniţi din ţară sau din Europa, auzind despre arta în lemn a sătenilor, care ridică spre cer lăcaşuri sfinte şi construiesc porţi sculptate, meşteşuguri transmise din vremuri străbune.

 Dezvoltarea  turismului rural i-a convins pe fiii satelor maramureşene, aflaţi în lumea largă, să se întoarcă acasă , cu toată experienţa acumulată şi cu banii necesari organizării unor complexe turistice de nivel occidental, dar cu specific maramureşean. Li s-au  alăturat acelora care au deschis acest drum prin forţe proprii, curajoşi , folosind mijloacele locale, renăscând tradiţia. ..Mărturie stau cele peste 300 2013-04-20_235210de pensiuni turistice rurale de două sau de trei stele, cum sunt cele 17 din Bârsana sau cele 41 ridicate în Botiz. Mulţi se cazează   în Ocna Şugatag, aducând argumente de ordin tradiţional. Dar cine nu a aflat de Cimitirul vesel ,cu picturile şi versurile ce au depasit graniţele  renumitei aşezări turistice, Săpânţa?” Pline ochi” sunt şi pensiunile turistice de pe Valea Izei, Vadu Izei şi Poienile Izei, doar 60 la număr, dar atât de căutate nu numai pentru pitorescul aşezărilor, ci şi pentru ospitalitatea gazdelor .

În acea zi de sfârşit de vară, cu lacrima cerului în creştetul văii, i-am văzut pe localnicii din acest areal geografic muncind. Sunt harnici, veseli şi frumoşi. Ştiu să te primească cu zâmbetul pe buze (pot învăţa şi alţii din turism de la ei), sunt gazde primitoare şi plini de bunăvoinţă.

Parcă n-am văzut nicăieri atât de mulţi copii frumoşi la un loc!  Ştiu să cânte , să danseze, să preia tradiţiile de la părinţi, permanent îmbrăcaţi în pitoreştile costume populare. Până şi ei ştiau,  că părinţii lor se pregătesc să primească cât mai mulţi turişti din Comunitatea europeană.  .

>>>>>>>>>>>>>>>>>

Reclame
De CLB

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s