Al Francisc Brampton, Toronto Canada – POVESTE

Eram singur în apartament. Mă mutaseră din milă pentru picioarele mele pline de îndoială, la un parter gălăgios și populat interminabil cu copii. Stăteam în patul imens pe care îl cumpărasem cu prilejul unei întâmplări fericite, foștii lui proprietari, care se mutau definitiv în insulele Bikini și căutau să se descotorosească la prețuri de nimic de toate cele de prin casă. Insulele în cauză erau bucățile alea de pământ unde maeștrii privitorii ziceau că femeile umblau fără.

Fără ce? Mm, cred că între timp am uitat fără ce anume se plimbau ființele alea ademenitoare . Dar un așa pat mare avea să îmi ajute la orice întâlnire cu o doamnă sau domnișoară. Însă nu ar fi stricat să încep ziua cu o partidă de echitație fiindcă partea femeiască stătea cu ochii pe mine și putea să mă vadă chiar și prin pereții vopsiți în culori indecente.

Mi-am fluierat ușor bidiviul care îl folosisem cu prilejul invaziei ținuturilor din vest acum mai bine de o mie cinci sute dar individul nici măcar nu binevoi să îmi răspundă. E adevărat că nu îl mai spălasem de vreo două sute de ani, dar ăsta era motiv de supărare? Însă, pentru mai multă acuratețe, armăsarul îmi răspunse că îl durea în copită de mine.

Auzi, auzi obraz pe mârțoaga aia bătrână…La ecoul cuvântului BĂTRÂNĂ, o potcoavă îmi nimeri ficățelul și îl făcu să strănute repetat și îngrijorător . Nu știam că bălanul mai avea așa ceva în dotare. O  parte din ele le vânduse pe grâu proaspăt. Ca mai pe urmă să zacă o săptămână și să încerce să digere toată recolta aia. M-am răsucit în instrumentul de dormit de pe stânga pe dreapta și dacă nu aș fi fost lipsit de companie, în mod sigur m-aș fi putut afla în clipa următoare în posesia unui fund arcuit senzual ca o ispită de care nu avea să îmi fie dat să scap. La un al doilea gând, aveam să înțeleg că nu mai eram tocmai singur pe lume.

Din vară mi-o trimiseseră pe Lili, cea care urma să vină la mine patru zile pe săptămână, câte două ore, să mă spele, să îmi deretice și să îmi prepare câte o mâncare din aia care să nu mi se oprească în gât, Doamne ferește. Și era încă vară, parol, vremea aia cu fustițe scurte. Îi lăsam fetei ușa deschisă ori de câte ori trebuia să apară și chestia asta o făcu să nu mai îmi sune niciodată la ușă. La fel ca acum, moment în care aveam să mă trezesc cu ea în mijlocul sufrageriei sau mai exact la marginea mobilei, care avea să mă împingă la rele aproape de fiecare dată.

– Hai salut, vită bătrână, mi-o aruncă ea din prima, curioasă să îmi vadă reacția pe fața proaspăt bărbierita, că poate, poate… .

Știai că ești cea mai adorată ființă de pe pământ?

Ea dădu din mână a plictiseală.

– Mandravela calului, binevoi dumneaei să îmi răspundă scurt și exotic.

– Codoșule, mai ești tu în stare să storci așa ceva din tine?

Se apropie de mine și îmi dădu jos pantalonii de pijama la care am început s-o ajut cu tot mai mult altruism. Lili se opri o clipă și îmi spuse că ziua respectivă avea să fie doar pentru duș și nu și pentru joacă. Mi-am lăsat palma să alerge pe spatele ei atrăgător dar dânsa avea să mi-o dea jos ca pe o coropișniță supranumerar și să mă privească lung și semnificativ. Dar până să găsesc răspunsul la înțelesul zilei respective, mă luă de mână și mă duse în pielea goală sub duș. Mâinile mele zburau prin aer în căutarea formelor ei care mă făceau să îmi pierd mințile dar pentru chestia asta urmă să îmi umple ochii cu șamponul ăla nenorocit cu care s-ar fi putut spăla chiar și o vacă răpciugoasă.

Situația își pierduse tot hazul și vina o purta doar apa care curgea șiroaie pe trupul și cântecul meu. Nu mai aveam voie să o iau în brațe fiindcă eram ud tot.șterse repede cu prosopul meu, fericit de atingerea mâinilor ei, după care se depărtă de mine și o luă la goană pe treptele care o duceau până la parter. Dar parcă începuse să zâmbească puțin mai mult. Aveam permisiunea să sper la ceva în plus? Din câțiva pași urmă să ajung foarte aproape de ea și de intransigența ei.

Era cu telefonul în mână fiindcă trebuia să raporteze șefilor că terminase cu mine. Eu nu vroiam să fi terminat cu subsemnatul. După ce am reușit să o prind de mijloc, avea să se oprească neașteptat și să îmi spună că cine vroia vaca, trebuia să aibă grijă și de viței. Draga de ea, avea trei copii. Din tot atâtea căsnicii.

 

 

Anunțuri