Elena TRIFAN – SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI

SERATELE “EMINESCU, JURNALISTUL”, INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN, BUCUREŞTI

 

Luni, 10 octombrie 2016, la Institutul Cultural Român, Bucureşti, a avut loc o nouă ediţie a “Seratelor Eminescu, jurnalistul”, organizată de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România în colaborare cu ICR.

            Moderatorul festivităţii a fost prof. Corina Vlad Diaconescu.     

            Participanţii au fost primiţi pe acorduri ale muzicii clasice interpretate la pian de prof. Corina Vlad Diaconescu.

Miron Manega, scriitor şi publicist, a prezentat aspecte ale publicisticii eminesciene şi şi-a exprimat dorinţa de a se da un caracter de permanenţă Seratelor “Eminescu”.

Actriţa Doina Ghiţescu a citit un fragment din cartea Liviei Ciupercă “Monumentul lui Mihai Eminescu de la Iaşi şi sculptorul Ion Schmidt – Faur” şi a recitat poezia “Copacul” de Ion Barbu.

Livia Ciupercă, poet, scriitor, publicist, cercetător literar ieşean, şi-a prezentat propria carte menţionată mai sus, rod al unor cercetări minuţioase făcute în arhive, cu pasiune, talent şi dăruire faţă de personalităţle literare româneşti şi, în mod, deosebit, faţă de Mihai Eminescu.

Livia Ciupercă îşi obişnuise deja cititorii cu studii inedite despre autori români mai mult sau mai puţin cunoscuţi, dar de data aceasta le oferă o adevărată surpriză, prin prezentarea unei statui dedicate poetului naţional.

După cum mărturiseşte autoarea, însăşi “Ideea înălţării unui monument care să-l reprezinte pe Mihai Eminescu în inima Iaşului era o datorie sfântă” sau după cum afirma G. Spina , “ridicarea unei statui are sensul ei moral superior.”  

În filele cărţii poate fi găsit un adevărat traseu al ridicării acestei statui de la iniţiativă, demersuri, colecte, concursuri, descrieri ale statuii, păreri din presa vremii şi din rândul personalităţilor cu privire la ridicarea acestui monument, asemănări cu ridicarea altor statui în ţară în acelaşi timp.

Iniţiativa înălţării unui monument dedicat lui Mihai Eminescu la Iaşi i-a aparţinut preotului Emilian Vasilovschi, paroh la Biserica “Toma Cozma” din Iaşi, preşedinte al Ateneului ridicat pe lângă această biserică.

În eforturile sale a fost ajutat, în mod deosebit, de colonelul Constantin Manolache.

A fost creat un comitet şi realizate colecte pentru strângerea de fonduri, au fost organizate concursuri de machete pentru a se stabili sculptorul.

Câştigătorul acestor concursuri a fost sculptorul Ion Schmidt – Faur, originar din Cehoslovacia, cu studii la Viena, profesor la Şcoala de Arte şi Meserii din Bucureşti.

În carte monumentul statuar dedicat lui Eminescu beneficiază de mai multe descrieri din care o vom reproduce pe cea a colonelului Manolache: “Ea îl reprezintă pe Eminescu ca pe o fiinţă ce se desprinde din lut, căutând cu ochii în zări de dincolo de lume. Poetul e învăluit într-o mantie stând deasupra unei piramide, pe baza căreia, în basorelief, Cătălina, îndrăgostita luceafărului, la umbra copacilor stă înlănţuită de terestrul ei Cătălin, după ce râvnise la cerescul Hyperion, pe care nu-l înţelege. La dreapta şi la stânga piramidei sunt două figuri: una reprezintă poezia, şi alta – filosofia. Înălţimea totală a monumentului e de 8 metri […].”, p. 24-25

Răsunetul statuii în presa şi în rândul personalităţilor  vremii a fost diferit, nelispind invidiile şi răutăţile. Un imbold pentru ieşeni pentru a se mobiliza în realizarea monumentului a fost inaugarea unei statui dedicate lui Eminescu la Galaţi la data de 16 octombrie 1911.

Eforturi pentru construirea de monumente dedicate lui Eminescu în acelaşi timp se făceau şi la Bucureşti, fără a avea reuşita celor de la Iaşi.

Statuia dedicată poetului naţional la Iaşi a fost terminată în anul 1929 şi amplasată în faţa Universităţii la data de decembrie a aceluiaşi an, iar în 1957 a fost mutată în faţa Bibliotecii Fundaţiei Regale Ferdinand I.

Cartea conţine şi imagini color ale unor statui dedicate lui Eminescu în ţară şi la Cernăuţi şi câteva anexe în care sunt prezentate aspecte ale vieţii şi activităţii preotului Emilian Vasilovschi, colonelului Constantin Manolache, o listă a statuilor dedicate lui Eminescu, reproduceri ale unor documente în care au fost exprimate păreri despre ridicarea acestei statui, cât şi articole ale autoarei despre Mihai Eminescu.

 Interesantă este şi evidenţierea relaţiei dintre arte: poezie – sculptură, poezie – muzică.

Privită în ansamblul ei cartea Liviei Ciupercă este un elogiu adus atât personalităţii marelui poet, cât şi celor care prin strădania şi talentul lor au contribuit la realizarea Grupului statuar din Iaşi în semn de preţuire a personalităţii poetului naţional.

 Constantin Băjenaru, senior editor şi director marketing şi publicitate al revistei “Cronica timpului” a prezentat numărul 21 al acesteia, din luna octombrie.

 În cuprinsul revistei pot fi citite articole semnate de: Elena Santamaria – “Marele patriot, Adrian Păunescu”, Corina – Vlad Diaconescu – “Seratele Eminescu, jurnalistul, 12 septembrie 2016”, dipl. ec. Petre Crăcănel – “Mi-e dor de Vadim! De ce oare, mi-e aşa dor de Vadim?”, Ovidiu Ţuţuianu – “O validare recentă a ipotezei lui Nicolae Densuşianu privind originea limbii române”, Roxana Istudor – “Comunicare şi manipulare”, colonel (r) dr. Ion Petrescu – “Reîntoarcerea la KGB”, Ion Bădoi – “Dialog despre justiţie, cu şi fără justiţie…”; “Însemnări despre scriitorul lunii – Augustin Buzura”, Constantin Băjenaru – “Raţiuni pentru apărarea şi susţinerea cuplului – familiei tradiţionale româneşti”, Nicolae Vasile – “Analiza epistemologică a creaţiei jurnalistice a lui Mihai Eminescu”, Irina Airinei – “Doctoriţa Răsărit de soare”, Ghe. Benone – “Poezii”, Mihail Diaconescu – “Rodica Vătăman Subţirelu – Bijuterii lirice”, Silvia Duşan – “Crochiu”, Alecu Marciuc – “Memoria benzii de magnetofon: apel la neuitare”, dipl. ec. Petre Crăcănel – “Eminescu versus realităţile româneşti de astăzi”, Dr. Clementina Timuş – “Radio – Festivalul Orchestrelor Simfonice Radio- Ediţia 2016” şi “Timişoara, Capitală Europeană, 2021”.

Andrei  Păunescu, scriitor, publicist, profesor, cantautor, sub genericul “Un popor de păsărele” a făcut aprecieri la adresa fenomenului literar, a citit fragmente scrise de autori şi critici români despre Mihai Eminescu, a interpretat la chitară şi vocal cântece proprii sau pe versuri de Adrian Păunescu.

Claudia Motea, actor, regizor, dramaturg, poet, scenarist, producător, director Relaţii Publice al UARF, preşedinte ale UAP  – Departamentul Artele Spectacolului, director artistic al Teatrului Nostrum, şi-a încântat spectatorii prin recitarea de versuri din viitorul volum “Preludiu în Cetatea Soarelui”, pe fundalul unui fragment din spectacolul designerului Carmen Emanuela Popa.

Cei care şi-au adus contribuţia la realizarea programului Seratei “Eminescu, jurnalistul”,  din data de 10 octombrie 2016 au fost răsplătiţi cu diplome de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.

 

A consemnat Elena TRIFAN