Ascultat-a Eminescu Simfonia Îngerilor
Pe-ale Luceafărului căi, la ora atingerilor
Aprins de dorință, de neobosită căutare
A minunii răspândită pe tărâmurile astrale.
Alerga. copil – minune cu visările-i eterne
Sub leagănul codrului, pe poteca ce se așterne
Spre acel ”ochi” – lacul cu nuferi galben-aurii
Meditativ, neînțeles, depărtat de alți copii.
Cu gândul la piramide, între florile albastre
În a teiului mireasmă, sub vibrație de astre
Cu iubita, pe-nserat ori sub razele de lună
Împletesc șirag de stele și amorului cunună.
Anii studenției cu trăiri himerice-au trecut
Vijelios, cum tinereții să petreacă i-a plăcut
Iubirea, învăluitor veșmânt, oaspete drag
Zadarnic o invoci târziu și o aștepți în prag!