Adrian BOTEZ – FLORI

nămeţi de flori

trec printre nori

săltând pământ

cu crezământ

şi fără spini

unde-s lumini:

sunt veci de Crist

Cel de-Ametist!

 

prin cer trec veşti

fulgi de poveşti:

cum Cel Înalt

suie învoalt

flori şi necaz

colo-n privaz

flori colilìi

lebede vii

legând în psalmi

raiul de dalbi –

palat de sfinţi

grădini cuminţi…

 

*

viscol de flori

trezeşte-n zori

stea şi Voivod

pentru-un norod

abia scăpat

din scăpătat

 

mistice veri

verzi primăveri

şi constelaţii

magìi de graţii:

 

meniţi în şoapte

focuri de noapte

pentru-un norod

scos din năvod

acum schilod:

Crist-Voievod

schimbă-umilinţi

în limbi de sfinţi

şi-atâtea patimi

şi-atâtea lacrimi

le ia-ntre palme

blestem să darme

şi le descântă

pentru o nuntă

pentru o rimă

de stea sublimă

-ntre Crai şi Ştimă

 

le scoate-n vază

focuri de rază

apă în oază…

 

floare de colţ

te sui pe bolţi –

nu pierde plâns:

în necuprins

văzduhu-i nins!

 

sunt sfinte patimi

şi-o stea de lacrimi –

foc de vestire

şi mântuire…

 

*

zori vii – zurlii – zarzări candrii

cireşi trimişi-de-mpărăţii

petale de privighetori

voi – leagăne de vestitori:

scrieţi pe cer o elegie –

precum a fost – să nu mai fie!

 

miracol – flori de liliac

veniţi la nunta cea din veac

şi ardeţi focuri de-ametist

pentru un neam şi vechi şi trist…

–––––––––

Adrian BOTEZ

Adjud, Vrancea

aprilie 2016

Anunțuri